CODUL PENAL AL ROM�NIEI

2006

 

 

            Codul penal a fost republicat �n Monitorul Oficial nr. 65 din 16 aprilie 1997, �n temeiul art. III din Legea nr. 140/1996, publicata �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 289 din 14 noiembrie 1996.

            Codul penal a fost publicat �n Buletinul Oficial nr. 79 - 79 bis din 21 iunie 1968 si a mai fost republicat �n Buletinul Oficial nr. 55 - 56 din 23 aprilie 1973, �n temeiul art. III din Legea nr. 6/1973, publicata �n Buletinul Oficial nr. 49 din 6 aprilie 1973.

            Prezenta editie cuprinde textul actualizat al Codului Penal prin �ncorporarea tuturor modificarilor aduse dupa ultima republicare, inclusiv completarile introduse prin Legea nr. 278 publicata in M.Of. nr. 601 din 12 iulie 2006 dar nu reprezinta forma oficiala.

 

 

PARTEA GENERALA

 

Titlul I

Legea penala si limitele ei de aplicare

Capitolul I Dispozitii preliminare

Art. 1 - 2

Capitolul II Limitele aplicarii legii penale

 

Sectiunea I Aplicarea legii penale �n spatiu

Art. 3 - 9

Sectiunea II Aplicarea legii penale �n timp

Art. 10 -16

Titlul II

Infractiunea

Capitolul I Dispozitii generale

Art. 17 - 19

Capitolul II

Art. 20 - 22

Tentativa

 

Capitolul III

 

Participatia

Art. 23 -31

Capitolul IV Pluralitatea de infractiuni

Art. 32 - 43

Capitolul V Cauzele care �nlatura caracterul penal al faptei

Art. 44- 51

Titlul III

Pedepsele

Capitolul I Dispozitii generale

Art. 52

Capitolul II Categoriile si limitele generale ale pedepselor

Art. 53

Capitolul III Pedepsele principale

 

Sectiunea I Detentiunea pe viata

Art. 54 - 55

Sectiunea II

 

�nchisoarea

Art. 56 - 62

Sectiunea III

Amenda

Art. 63 - 631

Capitolul IV Pedepsele complementare si accesorii

 

Sectiunea I Pedepsele complementare

Art. 64 -67

Sectiunea II Pedepsele accesorii

Art. 71

Capitolul V Individualizarea pedepselor

 

Sectiunea I Dispozitii generale

Art. 72

Sectiunea II Circumstantele atenuante si agravante

Art. 73 - 80

Sectiunea III Suspendarea conditionata a executarii pedepsei

Art. 81 - 86

Sectiunea III1

 

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere

Art. 861- 866

Sectiunea III2

 

Executarea pedepsei la locul de munca

Art. 867- 8611

Sectiunea IV Calculul pedepselor

Art. 87 -89

Titlul IV

�nlocuirea raspunderii penale

Art. 90 -98

Titlul V

Minoritatea

Art. 99-1101

Titlul VI

Masurile de siguranta

 

Capitolul I Dispozitii generale

Art. 111 - 112

Capitolul II Regimul masurilor de siguranta

Art. 113 - 1181

Titlul VII

Cauzele care �nlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii

 

Capitolul I Amnistia si gratierea

Art. 119 - 120

Capitolul II

 

Prescriptia

Art. 121 -130

Capitolul III Lipsa pl�ngerii prealabile si �mpacarea partilor

Art. 131 - 132

Capitolul IV

 

Reabilitarea

Art. 133 -139

Titlul VIII

�ntelesul unor termeni sau expresii �n legea penala

Art. 140 -154

 

PARTEA SPECIALA

 

Titlul I

Infractiuni contra sigurantei statului

Art. 155- 173

Titlul II

Infractiuni contra persoanei

 

Capitolul I Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii

 

Sectiunea I Omuciderea

Art.174. - 179

Sectiunea II Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii

Art. 180 - 184

Sectiunea III

 

Avortul

Art. 185

Capitolul II Infractiuni contra libertatii persoanei

Art. 189 -196

Capitolul III Infractiuni privitoare la viata sexuala

Art. 197 -204

Capitolul IV Infractiuni contra demnitatii

Art. 205- 207

Titlul III - Infractiuni contra patrimoniului

Art. 208- 222

Titlul IV - Abrogat

 

Titlul V

Infractiuni contra autoritatii

Art. 236 - 245

Titlul VI

Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege

 

Capitolul I Infractiuni de serviciu sau �n legatura cu serviciul

Art. 246 -258

Capitolul II Infractiuni care �mpiedica �nfaptuirea justitiei

Art. 259- 272

Capitolul III Infractiuni contra sigurantei circulatiei pe caile ferate

Art. 273 -278

Capitolul IV Infractiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activitati reglementate de lege

Art. 279 - 2811

Titlul VII

Infractiuni de fals

 

Capitolul I Falsificarea de monede, timbre sau alte valori

Art. 282 -285

Capitolul II Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare

Art. 286 - 287

Capitolul III Falsuri �n �nscrisuri

Art. 288 - 294

Titlul VIII

Infractiuni la regimul stabilit pentru anumite activitati economice

Art. 295 -3022

Titlul IX

Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala

 

Capitolul I Infractiuni contra familiei

Art. 303 - 307

Capitolul II Infractiuni contra sanatatii publice

Art. 308 -313

Capitolul III Infractiuni privitoare la asistenta celor �n primejdie

Art. 314 -316

Capitolul IV Alte infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala

Art. 317 - 330

Titlul X

Infractiuni contra capacitatii de aparare a Rom�niei

 

Capitolul I Infractiuni sav�rsite de militari

 

Sectiunea I Infractiuni contra ordinii si disciplinei militare

Art. 331 -337

Sectiunea II Infractiuni pe c�mpul de lupta

Art. 338 - 339

Sectiunea III Infractiuni specifice aviatiei si marinei militare

Art. 340 - 347

Capitolul II Infractiuni sav�rsite de militari sau de civil

Art. 348 - 352

Capitolul III Infractiuni sav�rsite de civili

Art. 353 - 355

Titlul XI

Infractiuni contra pacii si omenirii

Art. 356- 361

Dispozitii finale

Art. 362 - 363

 

PARTEA GENERALA

 

TITLUL I

 

LEGEA PENALA SI LIMITELE EI DE APLICARE

 

Capitolul I

Dispozitii preliminare

 

Art. 1. - Scopul legii penale

Legea penala apara, �mpotriva infractiunilor, Rom�nia, suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea, precum si �ntreaga ordine de drept.

 

Art. 2. - Legalitatea incriminarii

Legea prevede care fapte constituie infractiuni, pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua �n cazul sav�rsirii acestor fapte.

 

Capitolul II

Limitele aplicarii legii penale

 

Sectiunea I

Aplicarea legii penale �n spatiu

 

Art. 3. - Teritorialitatea legii penale

Legea penala se aplica infractiunilor sav�rsite pe teritoriul Rom�niei.

 

Art. 4. - Personalitatea legii penale

Legea penala se aplica infractiunilor sav�rsite �n afara teritoriului tarii, daca faptuitorul este cetatean rom�n sau daca, neav�nd nici o cetatenie, are domiciliul �n tara.

 

Art. 5. - Realitatea legii penale

Legea penala se aplica infractiunilor sav�rsite �n afara teritoriului tarii, contra sigurantei statului rom�n sau contra vietii unui cetatean rom�n, ori prin care s-a adus o vatamare grava integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean rom�n, c�nd sunt sav�rsite de catre un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii.

Punerea �n miscare a actiunii penale pentru infractiunile prevazute �n alineatul precedent se face numai cu autorizarea prealabila a procurorului general.

 

Art. 6. - Universalitatea legii penale

Legea penala se aplica si altor infractiuni dec�t celor prevazute �n art. 5 alin. 1, sav�rsite �n afara teritoriului tarii, de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii, daca:

a) fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost sav�rsita;

b) faptuitorul se afla �n tara.

Pentru infractiunile �ndreptate �mpotriva intereselor statului rom�n sau contra unui cetatean rom�n, infractorul poate fi judecat si �n cazul c�nd s-a obtinut extradarea lui.

Dispozitiile alineatelor precedente nu se aplica �n cazul c�nd, potrivit legii statului �n care infractorul a sav�rsit infractiunea, exista vreo cauza care �mpiedica punerea �n miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei, sau c�nd pedeapsa a fost executata ori este considerata ca executata. C�nd pedeapsa nu a fost executata sau a fost executata numai �n parte, se procedeaza potrivit dispozitiilor legale privitoare la recunoasterea hotar�rilor straine.

 

Art. 7. - Legea penala si conventiile internationale

Dispozitiile cuprinse �n art. 5 si 6 se aplica, daca nu se dispune altfel printr-o conventie internationala.

 

Art. 8. - Imunitatea de jurisdictie

Legea penala nu se aplica infractiunilor sav�rsite de catre reprezentantii diplomatici ai statelor straine sau de alte persoane care, �n conformitate cu conventiile internationale, nu sunt supuse jurisdictiei penale a statului rom�n.

 

Art. 9. � Extradarea

Extradarea se acorda sau poate fi solicitata pe baza de conventie internationala, pe baza de reciprocitate si, �n lipsa acestora, �n temeiul legii.

 

Sectiunea II

Aplicarea legii penale �n timp

 

Art. 10. - Activitatea legii penale

Legea penala se aplica infractiunilor sav�rsite �n timpul c�t ea se afla �n vigoare.

 

Art. 11. - Neretroactivitatea legii penale

Legea penala nu se aplica faptelor care, la data c�nd au fost sav�rsite, nu erau prevazute ca infractiuni.

 

Art. 12. - Retroactivitatea legii penale

Legea penala nu se aplica faptelor sav�rsite sub legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea noua. �n acest caz executarea pedepselor, a masurilor de siguranta si a masurilor educative, pronuntate �n baza legii vechi, precum si toate consecintele penale ale hotar�rilor judecatoresti privitoare la aceste fapte, �nceteaza prin intrarea �n vigoare a legii noi.

Legea care prevede masuri de siguranta sau masuri educative se aplica si infractiunilor care nu au fost definitiv judecate p�na la data intrarii �n vigoare a legii noi.

 

Art. 13. - Aplicarea legii penale mai favorabile

�n cazul �n care de la sav�rsirea infractiunii p�na la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila.

C�nd legea anterioara este mai favorabila, pedepsele complementare care au corespondent �n legea penala noua se aplica �n continutul si limitele prevazute de aceasta, iar cele care nu mai sunt prevazute �n legea penala noua nu se mai aplica.

 

Art. 14. - Aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile �n cazul pedepselor definitive

C�nd dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii de condamnare si p�na la executarea completa a pedepsei �nchisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, sanctiunea aplicata, daca depaseste maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea sav�rsita, se reduce la acest maxim.

Daca dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii de condamnare la detentiune pe viata si p�na la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeasi fapta pedeapsa �nchisorii, pedeapsa detentiunii pe viata se �nlocuieste cu maximul �nchisorii prevazut pentru acea infractiune.

Daca legea noua prevede �n locul pedepsei �nchisorii numai amenda, pedeapsa aplicata se �nlocuieste cu amenda, fara a se putea depasi maximul special prevazut �n legea noua. Tin�ndu-se seama de partea executata din pedeapsa �nchisorii, se poate �nlatura �n totul sau �n parte executarea amenzii.

Pedepsele complementare, masurile de siguranta, precum si masurile educative neexecutate si neprevazute �n legea noua, nu se mai executa, iar cele care au corespondent �n legea noua se executa �n continutul si limitele prevazute de aceasta lege.

C�nd o dispozitie din legea noua se refera la pedepse definitiv aplicate, se tine seama, �n cazul pedepselor executate p�na la data intrarii �n vigoare a acesteia, de pedeapsa redusa sau �nlocuita potrivit dispozitiilor alineatelor precedente.

 

Art. 15. - Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile �n cazul pedepselor definitive

C�nd dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii de condamnare si p�na la executarea completa a pedepsei �nchisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, iar sanctiunea aplicata este mai mica dec�t maximul special prevazut de legea noua, tin�ndu-se seama de infractiunea sav�rsita, de persoana condamnatului, de conduita acestuia dupa pronuntarea hotar�rii sau �n timpul executarii pedepsei si de timpul c�t a executat din pedeapsa, se poate dispune fie mentinerea, fie reducerea pedepsei.

Pedeapsa aplicata nu poate fi cobor�ta sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse proportional cu micsorarea maximului special prevazut pentru infractiunea sav�rsita.

Dispozitiile art. 14 alin. 5 se aplica si �n cazul condamnarilor aratate �n prezentul articol, executate p�na la data intrarii �n vigoare a legii noi, pedeapsa din hotar�re reduc�ndu-se cu o treime.

 

Art. 16. - Aplicarea legii penale temporare

Legea penala temporara se aplica infractiunii sav�rsite �n timpul c�nd era �n vigoare, chiar daca fapta nu a fost urmarita sau judecata �n acel interval de timp.

 

TITLUL II

INFRACTIUNEA

 

Capitolul I

Dispozitii generale

 

Art. 17. - Trasaturile esentiale ale infractiunii

Infractiunea este fapta care prezinta pericol social, sav�rsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.

Infractiunea este singurul temei al raspunderii penale.

 

Art. 18. - Pericolul social al faptei

Fapta care prezinta pericol social �n �ntelesul legii penale este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia dintre valorile aratate �n art. 1 si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse.

 

Art. 181. - Fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita �n mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. La stabilirea �n concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de sav�rsire a faptei, de scopul urmarit, de �mprejurarile �n care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.

�n cazul faptelor prevazute �n prezentul articol, procurorul sau instanta aplica una din sanctiunile cu caracter administrativ prevazute �n art. 91.

 

Art. 19. � Vinovatia

Vinovatie exista c�nd fapta care prezinta pericol social este sav�rsita cu intentie sau din culpa.

1. Fapta este sav�rsita cu intentie c�nd infractorul:

a) prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin sav�rsirea acelei fapte;

b) prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui.

2. Fapta este sav�rsita din culpa c�nd infractorul:

a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce;

b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada.

Fapta const�nd �ntr-o actiune sav�rsita din culpa constituie infractiune numai atunci c�nd �n lege se prevede �n mod expres aceasta.

Fapta const�nd �ntr-o inactiune constituie infractiune fie ca este sav�rsita cu intentie, fie din culpa, afara de cazul c�nd legea sanctioneaza numai sav�rsirea ei cu intentie.

Art. 191.  - Conditiile r�spunderii penale a persoanelor juridice

Persoanele juridice, cu exceptia statului, a autorit�tilor publice si a institutiilor publice care desf�soar� o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, r�spund penal pentru infractiunile s�v�rsite �n realizarea obiectului de activitate sau �n interesul ori �n numele persoanei juridice, dac� fapta a fost s�v�rsit� cu forma de vinov�tie prev�zut� de legea penal�.

R�spunderea penal� a persoanei juridice nu exclude r�spunderea penal� a persoanei fizice care a contribuit, �n orice mod, la s�v�rsirea aceleiasi infractiuni.

 

Capitolul II

TENTATIVA

 

Art. 20. - Continutul tentativei

Tentativa consta �n punerea �n executare a hotar�rii de a sav�rsi infractiunea, executare care a fost �nsa �ntrerupta sau nu si-a produs efectul.

Exista tentativa si �n cazul �n care consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite, ori datorita �mprejurarii ca �n timpul c�nd s-au sav�rsit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla.

Nu exista tentativa atunci c�nd imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorita modului cum a fost conceputa executarea.

 

Art. 21. - Pedepsirea tentativei

Tentativa se pedepseste numai c�nd legea prevede expres aceasta.

Tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa �ntre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic dec�t minimul general al pedepsei. �n cazul c�nd pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa �nchisorii de la 10 la 25 de ani.

�n cazul persoanei juridice, tentativa se sanctioneaz� cu amend� cuprins� �ntre minimul special si maximul special al amenzii prev�zute de lege pentru infractiunea consumat�, reduse la jum�tate. La aceast� pedeaps� se pot ad�uga una sau mai multe pedepse complementare.

 

Art. 22. - Desistarea si �mpiedicarea rezultatului

Este aparat de pedeapsa faptuitorul care s-a desistat ori a �mpiedicat mai �nainte de descoperirea faptei producerea rezultatului.

Daca actele �ndeplinite p�na �n momentul desistarii sau �mpiedicarii producerii rezultatului constituie o alta infractiune, se aplica pedeapsa pentru acea infractiune.

 

Capitolul III

PARTICIPATIA

 

Art. 23. � Participantii

Participanti sunt persoanele care contribuie la sav�rsirea unei fapte prevazute de legea penala �n calitate de autori, instigatori sau complici.

 

Art. 24. � Autorul

Autor este persoana care sav�rseste �n mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala.

 

Art. 25. � Instigatorul

Instigator este persoana care, cu intentie, determina pe o alta persoana sa sav�rseasca o fapta prevazuta de legea penala.

 

Art. 26. � Complicele

Complice este persoana care, cu intentie, �nlesneste sau ajuta �n orice mod la sav�rsirea unei fapte prevazute de legea penala. Este de asemenea complice persoana care promite, �nainte sau �n timpul sav�rsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa sav�rsirea faptei promisiunea nu este �ndeplinita.

 

Art. 27. - Pedeapsa �n caz de participatie

Instigatorul si complicele la o fapta prevazuta de legea penala sav�rsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la sav�rsirea infractiunii, precum si de dispozitiile art. 72.

 

Art. 28. - Circumstantele personale si reale

Circumstantele privitoare la persoana unui participant nu se rasfr�ng asupra celorlalti.

Circumstantele privitoare la fapta se rasfr�ng asupra participantilor, numai �n masura �n care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut.

 

Art. 29. - Instigarea neurmata de executare

Actele de instigare neurmate de executarea faptei, precum si actele de instigare urmate de desistarea autorului ori de �mpiedicarea de catre acesta a producerii rezultatului, se sanctioneaza cu o pedeapsa �ntre minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat si minimul general. �n cazul c�nd pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa �nchisorii de la 2 la 10 ani.

Actele aratate �n alineatul precedent nu se sanctioneaza, daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este de 2 ani sau mai mica, afara de cazul c�nd actele �ndeplinite de autor p�na �n momentul desistarii constituie alta fapta prevazuta de legea penala.

 

Art. 30. - �mpiedicarea sav�rsirii faptei

Participantul nu se pedepseste daca �n cursul executarii, dar �nainte de descoperirea faptei, �mpiedica consumarea acesteia. Daca actele sav�rsite p�na �n momentul �mpiedicarii constituie o alta fapta prevazuta de legea penala, participantului i se aplica pedeapsa pentru aceasta fapta.

 

Art. 31. - Participatia improprie

Determinarea, �nlesnirea sau ajutarea �n orice mod, cu intentie, la sav�rsirea din culpa de catre o alta persoana, a unei fapte prevazute de legea penala, se sanctioneaza cu pedeapsa pe care legea o prevede pentru fapta comisa cu intentie.

Determinarea, �nlesnirea sau ajutarea �n orice mod, cu intentie, la sav�rsirea unei fapte prevazute de legea penala, de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune.

Dispozitiile art. 28 - 30 se aplica �n mod corespunzator.

 

Capitolul IV

Pluralitatea de infractiuni

 

Art. 32. - Formele pluralitatii

Pluralitatea de infractiuni constituie, dupa caz, concurs de infractiuni sau recidiva.

 

Art. 33. - Concursul de infractiuni

Concurs de infractiuni exista:

a) c�nd doua sau mai multe infractiuni au fost sav�rsite de aceeasi persoana, �nainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele. Exista concurs chiar daca una dintre infractiuni a fost comisa pentru sav�rsirea sau ascunderea altei infractiuni;

b) c�nd o actiune sau inactiune, sav�rsita de aceeasi persoana, datorita �mprejurarilor �n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, �ntruneste elementele mai multor infractiuni.

 

Art. 34. - Pedeapsa principal� �n caz de concurs de infractiuni s�v�rsite de persoana fizic�

�n caz de concurs de infractiuni, se stabileste pedeapsa pentru fiecare infractiune �n parte, iar dintre acestea se aplica pedeapsa, dupa cum urmeaza:

a) c�nd s-a stabilit o pedeapsa cu detentiune pe viata si una sau mai multe pedepse cu �nchisoare ori cu amenda, se aplica pedeapsa detentiunii pe viata;

b) c�nd s-au stabilit numai pedepse cu �nchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporita p�na la maximul ei special, iar c�nd acest maxim nu este �ndestulator, se poate adauga un spor de p�na la 5 ani;

c) c�nd s-au stabilit numai amenzi, se aplica pedeapsa cea mai mare, care poate fi sporita p�na la maximul ei special, iar daca acest maxim nu este �ndestulator, se poate adauga un spor de p�na la jumatate din acel maxim;

d) c�nd s-a stabilit o pedeapsa cu �nchisoare si o pedeapsa cu amenda, se aplica pedeapsa �nchisorii, la care se poate adauga amenda, �n totul sau �n parte;

e) c�nd s-au stabilit mai multe pedepse cu �nchisoare si mai multe pedepse cu amenda, se aplica pedeapsa �nchisorii, potrivit dispozitiei de la lit. b), la care se poate adauga amenda, potrivit dispozitiei de la lit. c).

Prin aplicarea dispozitiilor din alineatul precedent nu se poate depasi totalul pedepselor stabilite de instanta pentru infractiunile concurente.

 

Art. 35. - Pedeapsa complimentara si masurile de siguranta �n caz de concurs de infractiuni

Daca pentru una dintre infractiunile concurente s-a stabilit si o pedeapsa complimentara, aceasta se aplica alaturi de pedeapsa �nchisorii.

Daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natura diferita, sau chiar de aceeasi natura dar cu continut diferit, acestea se aplica alaturi de pedeapsa �nchisorii.

Daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura si cu acelasi continut, se aplica cea mai grea dintre acestea.

M�surile de sigurant� de natur� diferit� sau de aceeasi natur�, dar cu un continut diferit, luate �n cazul infractiunilor concurente, se cumuleaz�.

Dac� s-au luat mai multe m�suri de sigurant� de aceeasi natur� si cu acelasi continut, dar pe durate diferite, se aplic� o singur� dat� m�sura de sigurant� cu durata cea mai lung�. �n cazul m�surilor de sigurant� de aceeasi natur� si cu acelasi continut, luate conform art. 118 alin. 1 lit. a)�e), acestea se cumuleaz�.

 

Art. 36. - Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente s�v�rsite de persoana fizic�

Daca infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infractiune concurenta, se aplica dispozitiile art. 34 si 35.

Dispozitiile art. 34 si 35 se aplica si �n cazul �n care, dupa ce o hotar�re de condamnare a ramas definitiva, se constata ca cel condamnat suferise si o alta condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta.

Daca infractorul a executat �n totul sau �n parte pedeapsa aplicata prin hotar�rea anterioara, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente.

Dispozitiile privitoare la aplicarea pedepsei �n caz de concurs de infractiuni se aplica si �n cazul �n care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau �nlocuita cu pedeapsa �nchisorii.

 

Art. 37. � Recidiva �n cazul persoanei fizice

Exist� recidiv� pentru persoana fizic� �n urm�toarele cazuri:

a) c�nd dupa ram�nerea definitiva a unei hotar�ri de condamnare la pedeapsa �nchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat sav�rseste din nou o infractiune cu intentie, �nainte de �nceperea executarii pedepsei, �n timpul executarii acesteia sau �n stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este �nchisoarea mai mare de un an;

b) c�nd dupa executarea unei pedepse cu �nchisoare mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa �mplinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat sav�rseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa �nchisorii mai mare de un an;

c) c�nd dupa condamnarea la cel putin trei pedepse cu �nchisoare p�na la 6 luni sau dupa executare, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescrierea executarii a cel putin trei asemenea pedepse, cel condamnat sav�rseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa �nchisorii

mai mare de un an.

Exista recidiva si �n cazurile �n care una dintre pedepsele prevazute �n alin. 1 este detentiunea pe viata.

Pentru stabilirea starii de recidiva �n cazurile prevazute �n alin. 1 lit. a) si b) si alin. 2, se poate tine seama si de hotar�rea de condamnare pronuntata �n strainatate, pentru o fapta prevazuta si de legea rom�na, daca hotar�rea de condamnare a fost recunoscuta potrivit dispozitiilor legii.

 

Art. 38. - Condamnarile care nu atrag starea de recidiva

La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de hotar�rile de condamnare privitoare la:

a) infractiunile sav�rsite �n timpul minoritatii;

a1) infractiunile sav�rsite din culpa;

b) infractiunile amnistiate;

c) faptele care nu mai sunt prevazute ca infractiuni de legea penala.

De asemenea, nu se tine seama de condamnarile pentru care a intervenit reabilitarea, sau �n privinta carora s-a �mplinit termenul de reabilitare.

 

Art. 39. - Pedeapsa �n caz de recidiv� pentru persoana fizic�

�n cazul recidivei prevazute �n art. 37 alin. 1 lit. a), pedeapsa stabilita pentru infractiunea sav�rsita ulterior si pedeapsa aplicata pentru infractiunea anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor art. 34 si 35. Sporul prevazut �n art. 34 alin. 1 lit. b) se poate mari p�na la 7 ani.

Daca pedeapsa anterioara a fost executata �n parte, contopirea se face �ntre pedeapsa ce a mai ramas de executat si pedeapsa aplicata pentru infractiunea sav�rsita ulterior.

�n cazul sav�rsirii unei infractiuni dupa evadare, prin pedeapsa anterioara se �ntelege pedeapsa care se executa, cumulata cu pedeapsa aplicata pentru evadare.

�n cazul recidivei prevazute �n art. 37 alin. 1 lit. b), se poate aplica o pedeapsa p�na la maximul special. Daca maximul special este ne�ndestulator, �n cazul �nchisorii se poate adauga un spor de p�na la 10 ani, iar �n cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult doua treimi din maximul special.

�n cazul recidivei prevazute �n art. 37 lit. c) se aplica �n mod corespunzator dispozitiile din alineatele precedente.

Daca dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii de condamnare si mai �nainte ca pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata, se descopera ca cel condamnat se afla �n stare de recidiva, instanta aplica dispozitiile din alin. 1 �n cazul recidivei prevazute �n art. 37 lit. a) si dispozitiile din alin. 4 �n cazul recidivei prevazute �n art. 37 lit. b).

Dispozitiile alineatului precedent se aplica si �n cazul �n care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau �nlocuita cu pedeapsa �nchisorii.

 

Art. 40. - Pedeapsa �n unele cazuri c�nd nu exista recidiva

C�nd dupa condamnarea definitiva cel condamnat sav�rseste din nou o infractiune, �nainte de �nceperea executarii pedepsei, �n timpul executarii acesteia sau �n stare de evadare, si nu sunt �ntrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva, pedeapsa se aplica potrivit regulilor pentru concursul de infractiuni.

�n cazul persoanei juridice, dac� nu sunt �ntrunite conditiile prev�zute �n art. 402 alin. 1 lit. a), pedeapsa se aplic� potrivit regulilor pentru concursul de infractiuni.

 

Art. 401.  - Pedeapsa �n caz de concurs de infractiuni s�v�rsite de persoana juridic�

�n caz de concurs de infractiuni s�v�rsite de persoana juridic�, se stabileste pedeapsa amenzii pentru fiecare infractiune �n parte si se aplic� amenda cea mai mare, care poate fi sporit� p�n� la maximul special prev�zut �n art. 711 alin. 2 sau 3, iar dac� acest maxim nu este �ndestul�tor, se poate ad�uga un spor de p�n� la o treime din acel maxim.

Dispozitiile alin. 1 se aplic� si �n cazul �n care persoana juridic� condamnat� definitiv este judecat� ulterior pentru o infractiune concurent�, precum si atunci c�nd dup� ce o hot�r�re de condamnare a r�mas definitiv�, se constat� c� persoana juridic� suferise si o alt� condamnare definitiv� pentru o infractiune concurent�. �n aceste cazuri, partea din amenda executat� se scade din amenda aplicat� pentru infractiunile concurente.

Dispozitiile art. 35 se aplic� �n mod corespunz�tor.

 

Art. 402.  - Recidiva �n cazul persoanei juridice

Exist� recidiv� pentru persoana juridic� �n urm�toarele cazuri:

a) c�nd dup� r�m�nerea definitiv� a unei hot�r�ri de condamnare, persoana juridic� s�v�rseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioar� nu a fost executat�;

b) c�nd dup� r�m�nerea definitiv� a unei hot�r�ri de condamnare, persoana juridic� s�v�rseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioar� a fost executat� sau considerat� ca executat�.

�n cazul recidivei prev�zute �n alin. 1 lit. a), amenda stabilit� pentru infractiunea s�v�rsit� ulterior si amenda aplicat� pentru infractiunea anterioar� se contopesc, potrivit art. 401 alin. 1 si 3. Sporul prev�zut �n art. 401 alin. 1 se poate m�ri p�n� la jum�tate.

Dac� amenda anterioar� a fost executat� �n parte, contopirea se face �ntre amenda ce a mai r�mas de executat si amenda aplicat� pentru infractiunea s�v�rsit� ulterior.

�n cazul recidivei prev�zute �n alin. 1 lit. b), se aplic� pedeapsa amenzii p�n� la maximul special prev�zut �n art. 711 alin. 2 sau 3, iar dac� acest maxim nu este �ndestul�tor, se poate ad�uga un spor de p�n� la dou� treimi din acel maxim.

Dac� dup� r�m�nerea definitiv� a hot�r�rii de condamnare si mai �nainte ca amenda s� fi fost executat� sau considerat� ca executat�, se descoper� c� persoana juridic� condamnat� se afl� �n stare de recidiv�, instanta aplic� dispozitiile din alin. 2, �n cazul recidivei prev�zute �n alin. 1 lit. a), si dispozitiile din alin. 4, �n cazul recidivei prev�zute �n alin. 1 lit. b).

 

Art. 41. - Unitatea infractiunii continuate si a celei complexe

�n cazul infractiunii continuate si al infractiunii complexe nu exista pluralitate de infractiuni.

Infractiunea este continuata c�nd o persoana sav�rseste la diferite intervale de timp, dar �n realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare �n parte, continutul aceleiasi infractiuni.

Infractiunea este complexa c�nd �n continutul sau intra, ca element sau ca circumstanta agravanta, o actiune sau inactiune care constituie prin ea �nsasi o fapta prevazuta de legea penala.

 

Art. 42. � Pedeapsa pentru infractiunea continuat�

Infractiunea continuat� se sanctioneaz� cu pedeapsa prev�zut� de lege pentru infractiunea s�v�rsit�, la care se poate ad�uga un spor, potrivit dispozitiilor art. 34 sau, dup� caz, art. 401 alin. 1.

 

Art. 43. - Recalcularea pedepsei pentru infractiunea continuata sau complexa

Daca infractorul condamnat definitiv pentru o infractiune continuata sau complexa este judecat ulterior si pentru alte actiuni sau inactiuni care intra �n continutul aceleiasi infractiuni, tin�ndu-se seama de infractiunea sav�rsita �n �ntregul ei, se stabileste o pedeapsa corespunzatoare, care nu poate fi mai usoara dec�t cea pronuntata anterior.

 

Capitolul V

Cauzele care �nlatura caracterul penal al faptei

 

Art. 44. - Legitima aparare

(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, sav�rsita �n stare de legitima aparare.

(2) Este �n stare de legitima aparare acela care sav�rseste fapta pentru a �nlatura un atac material, direct, imediat si injust, �ndreptat �mpotriva sa, a altuia sau �mpotriva unui interes public, si care pune �n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.

(21) Se prezuma ca este �n legitima aparare, si acela care sav�rseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, �ntr-o locuinta, �ncapere, dependinta sau loc �mprejmuit ori delimitat prin semne de marcare.

(3) Este de asemenea �n legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu �mprejurarile �n care s-a produs atacul.

 

Art. 45 - Starea de necesitate

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, sav�rsita �n stare de necesitate.

Este �n stare de necesitate acela care sav�rseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi �nlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public.

Nu este �n stare de necesitate persoana care �n momentul c�nd a sav�rsit fapta si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave dec�t cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era �nlaturat.

 

Art. 46 - Constr�ngerea fizica si constr�ngerea morala

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, sav�rsita din cauza unei constr�ngeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista.

De asemenea, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, sav�rsita din cauza unei constr�ngeri morale, exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi �nlaturat �n alt mod.

 

Art. 47 - Cazul fortuit

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, al carei rezultat este consecinta unei �mprejurari care nu putea fi prevazuta.

 

Art. 48 � Iresponsabilitatea

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, �n momentul sav�rsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea fi stap�n pe ele.

 

Art. 49 - Betia

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, �n momentul sav�rsirii faptei, se gasea, datorita unor �mprejurari independente de vointa sa, �n stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante.

Starea de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante nu �nlatura caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agravanta.

 

Art. 50 - Minoritatea faptuitorului

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, sav�rsita de un minor care la data comiterii acesteia nu �ndeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal.

 

Art. 51 - Eroarea de fapt

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, c�nd faptuitorul, �n momentul sav�rsirii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii sau �mprejurari de care depinde caracterul penal al faptei.

Nu constituie o circumstanta agravanta �mprejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o �n momentul sav�rsirii infractiunii.

Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si faptelor sav�rsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei sau �mprejurarii respective nu este ea �nsasi rezultatul culpei.

Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii penale nu �nlatura caracterul penal al faptei.

 

TITLUL III

PEDEPSELE

 

Capitolul I

DISPOZITII GENERALE

 

            Art. 52 - Pedeapsa si scopul ei

            Pedeapsa este o masura de constr�ngere si un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea sav�rsirii de noi infractiuni.

            Prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala. Executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa �njoseasca persoana condamnatului.

 

Capitolul II

Categoriile si limitele generale ale pedepselor

 

            Art. 53. � Felurile pedepselor aplicabile persoanei fizice

            Pedepsele sunt principale, complementare si accesorii.

            1. Pedepsele principale sunt:

            a) detentiunea pe viata;

            b) �nchisoarea de la 15 zile la 30 de ani;

            c) amenda de la 100 lei la 50.000 lei.

            2. Pedepsele complementare sunt:

            a) interzicerea unor drepturi de la unu la 10 ani;

            b) degradarea militara.

            3. Pedeapsa accesorie const� �n interzicerea drepturilor prev�zute �n art. 64, �n conditiile prev�zute �n art. 71.

 

Art. 531. � Felurile pedepselor aplicabile persoanei juridice

Pedepsele sunt principale si complementare.

Pedeapsa principal� este amenda de la 2.500 lei la 2.000.000 lei.

Pedepsele complementare sunt:

a) dizolvarea persoanei juridice;

b) suspendarea activit�tii persoanei juridice pe o durat� de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre activit�tile persoanei juridice �n leg�tur� cu care s-a s�v�rsit infractiunea pe o durat� de la 3 luni la 3 ani;

c) �nchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durat� de la 3 luni la 3 ani;

d) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durat� de la unu la 3 ani;

e) afisarea sau difuzarea hot�r�rii de condamnare.

 

Art. 532. � Aplicarea si executarea pedepselor complementare �n cazul persoanei juridice

Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare se dispune atunci c�nd instanta constat� c�, fat� de natura si gravitatea infractiunii, precum si fat� de �mprejur�rile �n care a fost s�v�rsit�, aceste pedepse sunt necesare.

Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare este obligatorie c�nd legea prevede aceast� pedeaps�.

Pedepsele complementare prev�zute �n art. 531 alin. 3 lit. b)�e) se pot aplica �n mod cumulativ.

Executarea pedepselor complementare �ncepe dup� r�m�nerea definitiv� a hot�r�rii de condamnare.

 

CAPITOLUL III

Pedepsele principale aplicabile persoanei fizice

 

Sectiunea

Regimul de executare a pedepselor principale privative de libertate

 

Art. 533. � Reguli generale ale execut�rii pedepselor principale privative de libertate

Executarea pedepselor principale privative de libertate se bazeaz� pe sistemul progresiv. Condamnatii au posibilitatea s� treac� dintr-un regim de executare �n altul �n conditiile prev�zute de legea privind executarea pedepselor.

Pedepsele privative de libertate se execut� �n unul din urm�toarele regimuri:

a) regimul de maxim� sigurant�;

b) regimul �nchis;

c) regimul semideschis;

d) regimul deschis.

Regimul execut�rii pedepselor privative de libertate se bazeaz� pe posibilitatea condamnatilor de a presta, cu acordul lor, o munc� util�, dac� sunt apti pentru munc�, pe educarea condamnatilor, pe respectarea de c�tre acestia a ordinii interioare a locurilor de detinere, precum si pe stimularea si recompensarea celor st�ruitori �n munc�, disciplinati, si care dau dovezi temeinice de �ndreptare.

Dup� �mplinirea v�rstei de 60 de ani pentru b�rbati si 55 de ani pentru femei, condamnatii pot presta o munc� numai la cererea acestora, dac� sunt apti pentru munc�.

Toate mijloacele folosite �n cadrul regimului execut�rii pedepselor privative de libertate trebuie s� contribuie la reintegrarea �n societate a celor condamnati si la prevenirea s�v�rsirii de noi infractiuni de c�tre acestia.

 

Art. 534. � Regimul de munc�

Munca prestat� de condamnati este remunerat�, cu exceptia muncii cu caracter gospod�resc, necesare locului de detinere, si a celei prestate �n caz de calamitate.

Conditiile de prestare a muncii, durata si plata acesteia, precum si repartizarea veniturilor cuvenite condamnatilor sunt stabilite prin legea privind executarea pedepselor.

 

Sectiunea I

Detentiunea pe viata

 

Art. 54 - Regimul detentiunii pe viata

Detentiunea pe viata se executa �n penitenciare anume destinate pentru aceasta sau �n sectii speciale ale celorlalte penitenciare.

Regimul executarii pedepsei detentiunii pe viata este reglementat �n legea privind executarea pedepselor.

 

Art. 55 - Neaplicarea pedepsei detentiunii pe viata

Pedeapsa detentiunii pe viata nu se aplica aceluia care, la data pronuntarii hotar�rii de condamnare, a �mplinit v�rsta de 60 de ani.

�n acest caz, �n locul pedepsei detentiunii pe viata se aplica pedeapsa �nchisorii pe timp de 25 de ani si pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maxima.

�n cazul �n care cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata a �mplinit v�rsta de 60 de ani �n timpul executarii pedepsei, detentiunea pe viata se �nlocuieste cu �nchisoarea pe timp de 25 de ani.

 

Art. 551 - Liberarea conditionata

Cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata poate fi liberat conditionat dupa executarea efectiva a 20 de ani de detentiune, daca este staruitor �n munca, disciplinat si da dovezi temeinice de �ndreptare, tin�ndu-se seama si de antecedentele sale penale.

Condamnatul trecut de v�rsta de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru femei poate fi liberat conditionat dupa executarea efectiva a 15 ani de detentiune, daca sunt �ndeplinite si celelalte conditii prevazute �n alin. 1.

Pedeapsa se considera executata, daca �n termen de 10 ani de la liberare cel condamnat nu a sav�rsit din nou o infractiune. Daca �n acest interval de timp cel liberat a comis din nou o infractiune, se aplica, �n mod corespunzator, dispozitiile art. 61.

 

Art. 55 2 - Calculul pedepsei �n caz de comutare sau �nlocuire

�n cazul comutarii sau �nlocuirii pedepsei detentiunii pe viata cu pedeapsa �nchisorii, perioada de detentiune executata se considera ca parte executata din pedeapsa �nchisorii.

 

Sectiunea II

�nchisoarea

 

Art. 56 � Abrogat

 

Art. 57 - Regimul de detinere

Executarea pedepsei �nchisorii se face, potrivit dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, �n locuri de detinere anume destinate.

Femeile condamnate la pedeapsa �nchisorii executa aceasta pedeapsa separat de condamnatii barbati.

Minorii condamnati la pedeapsa �nchisorii executa pedeapsa separat de condamnatii majori sau �n locuri de detinere speciale, asigur�ndu-li-se posibilitatea de a continua �nvatam�ntul general obligatoriu si de a dob�ndi o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile lor.

 

Art. 58 � Abrogat

 

Art. 59 - Liberarea conditionata

Dupa ce a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei �n cazul �nchisorii care nu depaseste 10 ani sau cel putin trei patrimi �n cazul �nchisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este staruitor �n munca, disciplinat si da dovezi temeinice de �ndreptare, tin�ndu-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat �nainte de executarea �n �ntregime a pedepsei.

�n calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute �n alin. 1 se tine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. �n acest caz �nsa, liberarea conditionata nu poate fi acordata �nainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei c�nd aceasta nu depaseste 10 ani si a cel putin doua treimi c�nd pedeapsa este mai mare de 10 ani.

C�nd condamnatul executa mai multe pedepse cu �nchisoare care nu se contopesc, fractiunile de pedeapsa aratate �n alin. 1 se socotesc �n raport cu totalul pedepselor.

�n aplicarea dispozitiilor alineatelor precedente se are �n vedere durata pedepsei pe care o executa condamnatul.

 

Art. 591 - Liberarea conditionata �n cazul infractiunilor sav�rsite din culpa

Cel condamnat pentru sav�rsirea uneia sau mai multor infractiuni din culpa poate fi liberat conditionat �nainte de executarea �n �ntregime a pedepsei, dupa ce a executat cel putin jumatate din durata pedepsei �n cazul �nchisorii care nu depaseste 10 ani sau cel putin doua treimi �n cazul �nchisorii mai mari de 10 ani, daca �ndeplineste si celelalte conditii prevazute �n art. 59 alin. 1.

Dispozitiile art. 59 alin. 2 se aplica �n mod corespunzator, liberarea conditionata neput�nd fi acordata �nainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei c�nd aceasta nu depaseste 10 ani si a cel putin jumatate c�nd pedeapsa este mai mare de 10 ani.

�n cazul �n care pedeapsa ce se executa este rezultata din concursul �ntre infractiuni sav�rsite din culpa si infractiuni intentionate, se aplica dispozitiile art. 59.

Dispozitiile art. 59 alin. 3 si 4 se aplica �n mod corespunzator.

 

Art. 60 - Liberarea conditionata �n cazuri speciale

Condamnatul care, din cauza starii sanatatii sau din alte cauze, nu a fost niciodata folosit la munca ori nu mai este folosit, poate fi liberat conditionat dupa executarea fractiunilor de pedeapsa aratate �n art. 59 sau, dupa caz, �n art. 591, daca da dovezi temeinice de disciplina si de �ndreptare.

Cei condamnati �n timpul minoritatii, c�nd ajung la v�rsta de 18 ani, precum si condamnatii trecuti de v�rsta de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru femei, pot fi liberati conditionat, dupa executarea unei treimi din durata pedepsei �n cazul �nchisorii care nu depaseste 10 ani sau a unei jumatati �n cazul �nchisorii mai mari de 10 ani, daca �ndeplinesc celelalte conditii prevazute �n art. 59 alin. 1.

Persoanele prevazute �n alin. 2, condamnate pentru sav�rsirea unei infractiuni din culpa, pot fi liberate conditionat dupa executarea unei patrimi din durata pedepsei �n cazul �nchisorii care nu depaseste 10 ani sau a unei treimi �n cazul �nchisorii mai mari de 10 ani, daca �ndeplinesc celelalte conditii prevazute �n art. 59 alin. 1.

Daca pedeapsa ce se executa este rezultata din concursul �ntre infractiuni sav�rsite din culpa si infractiuni intentionate, se aplica dispozitiile privind liberarea conditionata �n cazul infractiunilor intentionate.

C�nd condamnatul executa mai multe pedepse cu �nchisoare, care nu se contopesc, fractiunile de pedeapsa se socotesc �n raport cu totalul pedepselor.

�n toate cazurile, la calculul fractiunii de pedeapsa se tine seama de partea din durata pedepsei considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate.

Dispozitiile art. 59 alin. 4 se aplica �n mod corespunzator.

 

Art. 61 - Efectele liberarii conditionate

Pedeapsa se considera executata daca �n intervalul de timp de la liberare si p�na la �mplinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a sav�rsit din nou o infractiune. Daca �n acelasi interval cel liberat a comis din nou o infractiune, instanta, tin�nd seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie mentinerea liberarii conditionate, fie revocarea. �n acest din urma caz, pedeapsa stabilita pentru infractiunea sav�rsita ulterior si restul de pedeapsa ce a mai ramas de executat din pedeapsa anterioara se contopesc, put�ndu-se aplica un spor p�na la 5 ani.

Revocarea este obligatorie �n cazul c�nd fapta sav�rsita este o infractiune contra sigurantei statului, o infractiune contra pacii si omenirii, o infractiune de omor, o infractiune sav�rsita cu intentie care a avut ca urmare moartea unei persoane sau o infractiune prin care s-au produs consecinte deosebit de grave.

 

Art. 62 - Executarea pedepsei �ntr-o �nchisoare militar

Executarea pedepsei �nchisorii care nu depaseste 2 ani, de catre militarii �n termen, se face �ntr-o �nchisoare militara �n cazurile prevazute de lege, precum si �n cazurile c�nd instanta judecatoreasca, tin�nd seama de �mprejurarile cauzei si de persoana condamnatului, dispune aceasta.

Daca militarul condamnat a executat jumatate din durata pedepsei si a dat dovezi temeinice de �ndreptare,  partea din durata pedepsei ce a mai ramas de executat se reduce cu o treime, iar daca s-a evidentiat �n mod deosebit, reducerea poate depasi o treime, put�nd cuprinde chiar tot restul pedepsei.

Daca �n timpul executarii pedepsei militarul condamnat devine inapt serviciului, este liberat conditionat.

Daca �n timpul executarii pedepsei militarul condamnat sav�rseste din nou o infractiune, instanta care pronunta condamnarea pentru aceasta infractiune face, dupa caz, aplicarea art. 39 alin. 1 si 2 sau a art. 40. Pedeapsa astfel stabilita se executa �ntr-un loc de detinere.

Dupa executarea pedepsei potrivit alin. 1 - 3 sau dupa gratierea totala ori dupa gratierea restului de pedeapsa, cel condamnat este reabilitat de drept.

Dispozitiile alineatelor precedente sunt aplicabile si celor care au devenit militari �n termen dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii de condamnare.

�n cazul �n care, �nainte de �nceperea executarii pedepsei �ntr-o �nchisoare militara, condamnatul a fost trecut �n rezerva, pedeapsa se executa �ntr-un loc de detinere.

 

Sectiunea III

Amenda

 

Art. 63 - Stabilirea amenzii

Pedeapsa amenzii consta �n suma de bani pe care infractorul este condamnat sa o plateasca.

Ori de c�te ori legea prevede c� o infractiune se pedepseste numai cu amend�, f�r� a-i ar�ta limitele, minimul special al acesteia este de 150 lei, iar maximul de 10.000 lei.

C�nd legea prevede pedeapsa amenzii f�r� a-i ar�ta limitele, alternativ cu pedeapsa �nchisorii de cel mult un an, minimul special al amenzii este de 300 lei si maximul special de 15.000 lei, iar c�nd prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa �nchisorii mai mare de un an, minimul special este de 500 lei si maximul special de 30.000 lei.

�n caz de aplicare a cauzelor de atenuare sau de agravare a pedepselor, amenda nu poate sa depaseasca limitele generale aratate �n art. 53 pct. 1 lit. c).

Amenda se stabileste tin�ndu-se seama de dispozitiile art. 72, fara a-l pune �nsa pe infractor �n situatia de a nu-si putea �ndeplini �ndatoririle privitoare la �ntretinerea, cresterea, �nvatatura si pregatirea profesionala a persoanelor fata de care are aceste obligatii legale.

 

Art. 631 - �nlocuirea pedepsei amenzii

Daca cel condamnat se sustrage cu rea-credinta de la executarea amenzii, instanta poate �nlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa �nchisorii �n limitele prevazute pentru infractiunea sav�rsita, tin�nd seama de partea din amenda care a fost achitata.

 

CAPITOLUL IV

Pedepsele complementare si pedepsele accesorii aplicabile persoanei fizice

 

Sectiunea I

Pedepsele complementare

 

Art. 64 - Interzicerea unor drepturi

Pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi consta �n interzicerea unuia sau unora din urmatoarele drepturi:

a) dreptul de a alege si de a fi ales �n autoritatile publice sau �n functii elective publice;

b) dreptul de a ocupa o functie implic�nd exercitiul autoritatii de stat;

c) dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru sav�rsirea infractiunii;

d) drepturile parintesti;

e) dreptul de a fi tutore sau curator.

Interzicerea drepturilor prevazute la lit. b) nu se poate pronunta dec�t pe l�nga interzicerea drepturilor prevazute la lit. a), afara de cazul c�nd legea dispune altfel.

 

Art. 65 - Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi

Pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi poate fi aplicata, daca pedeapsa principala stabilita este �nchisoarea de cel putin 2 ani si instanta constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, �mprejurarile cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsa este necesara.

Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie c�nd legea prevede aceasta pedeapsa.

Conditia aratata �n alin. 1 cu privire la cuantumul pedepsei principale trebuie sa fie �ndeplinita si �n cazul �n care aplicarea pedepsei prevazute �n acel alineat este obligatorie.

 

Art. 66 - Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi

Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi �ncepe dupa executarea pedepsei �nchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescriptia executarii pedepsei.

 

Art. 67 - Degradarea militara

Pedeapsa complimentara a degradarii militare consta �n pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma.

Degradarea militara se aplica �n mod obligatoriu condamnatilor militari si rezervisti, daca pedeapsa principala stabilita este �nchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata.

Degradarea militara poate fi aplicata condamnatilor militari si rezervisti pentru infractiuni sav�rsite cu intentie, daca pedeapsa principala stabilita este de cel putin 5 ani si de cel mult 10 ani.

 

Art. 68 - Abrogat.

 

Art. 69 - Abrogat.

 

Art. 70 - Abrogat.

 

Sectiunea II

Pedepsele accesorii

 

Art. 71. � Continutul si modul de executare a pedepsei accesorii

Pedeapsa accesorie const� �n interzicerea drepturilor prev�zute �n art. 64.

Condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viat� sau a �nchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev�zute �n art. 64 lit. a)�c) din momenul �n care hot�r�rea de condamnare a r�mas definitiv� si p�n� la terminarea execut�rii pedepsei, p�n� la gratierea total� sau a restului de pedeaps� ori p�n� la �mplinirea termenului de prescriptie a execut�rii pedepsei.

Interzicerea drepturilor prev�zute �n art. 64 lit. d) si e) se aplic� tin�ndu-se seama de natura si gravitatea infractiunii s�v�rsite, de �mprejur�rile cauzei, de persoana infractorului si de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutel� sau curatel�.

Pe durata am�n�rii sau a �ntreruperii execut�rii pedepsei detentiunii pe viat� sau a �nchisorii, condamnatul poate s� �si exercite drepturile p�rintesti si dreptul de a fi tutore sau curator, �n afar� de cazul �n care aceste drepturi au fost anume interzise condamnatului prin hot�r�rea de condamnare.

Pe durata suspend�rii conditionate a execut�rii pedepsei �nchisorii sau a suspend�rii sub supraveghere a execut�rii pedepsei �nchisorii, se suspend� si executarea pedepselor accesorii.

 

CAPITOLUL IV1

Pedepsele aplicabile persoanei juridice

 

Art. 711. � Continutul pedepsei amenzii

Pedeapsa amenzii const� �n suma de bani pe care persoana juridic� este condamnat� s� o pl�teasc�.

C�nd legea prevede pentru infractiunea s�v�rsit� de persoana fizic� pedeapsa �nchisorii de cel mult 10 ani sau amenda, minimul special al amenzii pentru persoana juridic� este de 5.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 600.000 lei.

C�nd legea prevede pentru infractiunea s�v�rsit� de persoana fizic� pedeapsa detentiunii pe viat� sau pedeapsa �nchisorii mai mare de 10 ani, minimul special al amenzii pentru persoana juridic� este de 10.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 900.000 lei.

 

Art. 712. � Continutul pedepsei complementare a dizolv�rii persoanei juridice

Pedeapsa complementar� a dizolv�rii persoanei juridice se aplic� atunci c�nd persoana juridic� a fost constituit� �n scopul s�v�rsirii de infractiuni sau c�nd obiectul s�u de activitate a fost deturnat �n acest scop.

�n caz de neexecutare, cu rea-credint�, a uneia dintre pedepsele complementare prev�zute �n art. 531 alin. 3 lit. b)�d), instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.

Pedeapsa complementar� a dizolv�rii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, potrivit legii, iar o copie dup� dispozitivul hot�r�rii definitive de condamnare prin care s-a aplicat aceast� pedeaps� va fi comunicat�, de �ndat�, instantei civile competente, care va proceda la desemnarea lichidatorului.

 

Art. 713. � Continutul pedepsei complementare a suspend�rii activit�tii sau a uneia dintre activit�tile persoanei juridice

Pedeapsa complementar� a suspend�rii activit�tii persoanei juridice const� �n interzicerea desf�sur�rii activit�tii sau a uneia dintre activit�tile persoanei juridice, �n realizarea c�reia a fost s�v�rsit� infractiunea.

�n caz de neexecutare, cu rea-credint�, a pedepsei complementare prev�zute �n art. 531 alin. 3 lit. e), instanta dispune suspendarea activit�tii sau a uneia dintre activit�tile persoanei juridice p�n� la punerea �n executare a pedepsei complementare, dar nu mai mult de 3 luni.

Dac� p�n� la �mplinirea termenului prev�zut �n alin. 2 pedeapsa complementar� nu a fost pus� �n executare, instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.

 

Art. 714. � Neaplicarea dizolv�rii sau suspend�rii activit�tii persoanei juridice

Pedepsele complementare prev�zute �n art. 531 alin. 3 lit. a) si b) nu pot fi aplicate partidelor politice, sindicatelor, patronatelor si organizatiilor religioase ori apartin�nd minorit�tilor, constituite potrivit legii.

Dispozitiile prev�zute �n alin. 1 se aplic� si persoanelor juridice care �si desf�soar� activitatea �n domeniul presei.

 

Art. 715. � Continutul pedepsei complementare a �nchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice

Pedeapsa complementar� a �nchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice const� �n �nchiderea unuia sau a mai multora dintre punctele de lucru apartin�nd persoanei juridice cu scop lucrativ, �n care s-a desf�surat activitatea �n realizarea c�reia a fost s�v�rsit� infractiunea. Dispozitiile prev�zute �n alin. 1 nu se aplic� persoanelor juridice care �si desf�soar� activitatea �n domeniul presei.

 

Art. 716. � Continutul pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice

Pedeapsa complementar� a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice const� �n interzicerea de a participa, direct sau indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice prev�zute de lege.

 

Art. 717. � Continutul pedepsei complementare a afis�rii sau difuz�rii hot�r�rii de condamnare

Afisarea hot�r�rii definitive de condamnare sau difuzarea acesteia se realizeaz� pe cheltuiala persoanei juridice condamnate.

Prin afisarea sau difuzarea hot�r�rii de condamnare nu poate fi dezv�luit� identitatea victimei, afar� de cazul �n care exist� acordul acesteia sau al reprezentantului s�u legal.

Afisarea hot�r�rii de condamnare se realizeaz� �n extras, �n forma si locul stabilite de instant�, pentru o perioad� cuprins� �ntre o lun� si 3 luni.

Difuzarea hot�r�rii de condamnare se face �n extras si �n forma stabilit� de instant�, prin intermediul presei scrise sau audiovizuale ori prin alte mijloace de comunicare audiovizual�, desemnate de instant�.

Dac� difuzarea se face prin presa scris� sau audiovizual� instanta stabileste num�rul aparitiilor, care nu poate fi mai mare de 10, iar �n cazul difuz�rii prin alte mijloace audiovizuale, durata acesteia nu poate dep�si 3 luni.

 

Capitolul V

Individualizarea pedepselor

 

Sectiunea I

Dispozitii generale

 

            Art. 72 - Criteriile generale de individualizare

            La stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate �n partea speciala, de gradul de pericol social al faptei sav�rsite, de persoana infractorului si de �mprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

            C�nd pentru infractiunea sav�rsita legea prevede pedepse alternative, se tine seama de dispozitiile alineatului precedent at�t pentru alegerea uneia dintre pedepsele alternative, c�t si pentru proportionalizarea acesteia.

            La stabilirea si aplicarea pedepselor pentru persoana juridic� se tine seama de dispozitiile p�rtii generale a prezentului cod, de limitele de pedeaps� fixate �n partea special� pentru persoana fizic�, de gravitatea faptei s�v�rsite si de �mprejur�rile care atenueaz� sau agraveaz� r�spunderea penal�.

 

Sectiunea II

Circumstantele atenuante si agravante

 

Art. 73. - Circumstante atenuante

Urmatoarele �mprejurari constituie circumstante atenuante:

a) depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate;

b) sav�rsirea infractiunii sub stap�nirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava.

 

Art. 74. - �mprejurari care pot constitui circumstante atenuante

Urmatoarele �mprejurari pot fi considerate circumstante atenuante:

a) conduita buna a infractorului �nainte de sav�rsirea infractiunii;

b) staruinta depusa de infractor pentru a �nlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita;

c) atitudinea infractorului dupa sav�rsirea infractiunii, rezult�nd din prezentarea sa �n fata autoritatii, comportarea sincera �n cursul procesului, �nlesnirea descoperirii ori arestarii participantilor.

�mprejurarile enumerate �n prezentul articol au caracter exemplificativ.

 

Art. 75. - Circumstante agravante

Urmatoarele �mprejurari constituie circumstante agravante:

a) sav�rsirea faptei de trei sau de mai multe persoane �mpreuna;

b) sav�rsirea infractiunii prin acte de cruzime, prin violente asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezinta pericol public;

c) sav�rsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa �mpreuna cu un minor;

c1) s�v�rsirea infractiunii pe temei de ras�, nationalitate, etnie, limb�, religie, gen, orientare sexual�, opinie, apartenent� politic�, convingeri, avere, origine social�, v�rst�, dizabilitate, boal� cronic� necontagioas� sau infectie HIV/SIDA;.

d) sav�rsirea infractiunii din motive josnice;

e) sav�rsirea infractiunii �n stare de betie anume provocata �n vederea comiterii faptei;

f) sav�rsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate.

Instanta poate retine ca circumstante agravante si alte �mprejurari care imprima faptei un caracter grav.

 

Art. 76 - Efectele circumstantelor atenuante

�n cazul �n care exist� circumstante atenuante, pedeapsa principal� pentru persoana fizic� se reduce sau se schimb�, dup� cum urmeaz�:

a) c�nd minimul special al pedepsei �nchisorii este de 10 ani sau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 3 ani;

b) c�nd minimul special al pedepsei �nchisorii este de 5 anisau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de un an;

c) c�nd minimul special al pedepsei �nchisorii este de 3 ani sau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni;

d) c�nd minimul special al pedepsei �nchisorii este de un an sau mai mare, pedeapsa se coboara sub acest minim, p�na la minimul general;

e) c�nd minimul special al pedepsei �nchisorii este de 3 luni sau mai mare, pedeapsa se coboar� sub acest minim, p�n� la minimul general, sau se aplic� o amend� care nu poate fi mai mic� de 250 lei, iar c�nd minimul special este sub 3 luni, se aplic� o amend� care nu poate fi mai mic� de 200 lei;

f) c�nd pedeapsa prev�zut� de lege este amenda, aceasta se coboar� sub minimul ei special, put�nd fi redus� p�n� la 150 lei �n cazul c�nd minimul special este de 500 lei sau mai mare, ori p�n� la minimul general, c�nd minimul special este sub 500 lei.

�n cazul infractiunilor contra sigurantei statului, al infractiunilor contra pacii si omenirii, al infractiunii de omor, al infractiunilor sav�rsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane, sau al infractiunilor prin care s-au produs consecinte deosebit de grave, daca se constata ca exista circumstante atenuante, pedeapsa �nchisorii poate fi redusa cel mult p�na la o treime din minimul special.

C�nd exista circumstante atenuante, pedeapsa complimentara privativa de drepturi, prevazuta de lege pentru infractiunea sav�rsita, poate fi �nlaturata.

�n cazul �n care exist� circumstante atenuante, amenda pentru persoana juridic� se reduce dup� cum urmeaz�:

a) c�nd minimul special al amenzii este de 10.000 lei sau mai mare, amenda se coboar� sub acest minim, dar nu mai mult de o p�trime;

b) c�nd minimul special al amenzii este de 5.000 lei sau mai mare, amenda se coboar� sub acest minim, dar nu mai mult de o treime.

 

Art. 77. - Circumstante atenuante �n cazul pedepsei detentiunii pe viata

C�nd pentru infractiunea sav�rsita legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata, daca exista circumstante atenuante, se aplica pedeapsa �nchisorii de la 10 la 25 de ani.

 

Art. 78. - Efectele circumstantelor agravante

�n cazul �n care exist� circumstante agravante, persoanei fizice i se poate aplica o pedeaps� p�n� la maximul special. Dac� maximul special este ne�ndestul�tor, �n cazul �nchisorii se poate ad�uga un spor de p�n� la 5 ani, care nu poate dep�si o treime din acest maxim, iar �n cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special.

�n cazul �n care exist� circumstante agravante, persoanei juridice i se aplic� amenda care poate fi sporit� p�n� la maximul special, prev�zut �n art. 711 alin. 2 sau 3, iar dac� acest maxim nu este �ndestul�tor se poate ad�uga un spor de p�n� la o p�trime din acel maxim.

 

Art. 79 - Indicarea circumstantelor

Orice �mprejurare retinuta ca circumstanta atenuanta sau ca circumstanta agravanta trebuie aratata �n hotar�re.

 

Art. 80 - Concursul �ntre cauzele de agravare si de atenuare

�n caz de concurs �ntre cauzele de agravare si cauzele de atenuare, pedeapsa se stabileste tin�ndu-se seama de circumstantele agravante, de circumstantele atenuante si de starea de recidiva.

�n caz de concurs �ntre circumstantele agravante si atenuante, cobor�rea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie.

�n cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstante agravante, recidiva si concurs de infractiuni, pedeapsa �nchisorii nu poate depasi 25 de ani, daca maximul special pentru fiecare infractiune este de 10 ani sau mai mic, si 30 de ani, daca maximul special pentru cel putin una dintre infractiuni este mai mare de 10 ani.

�n cazul aplic�rii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstante agravante, recidiv� si concurs de infractiuni, pedeapsa amenzii pentru persoana juridic� poate fi sporit� p�n� la maximul general.

 

Sectiunea III

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei

 

Art. 81. - Conditiile de aplicare a suspendarii conditionate

Instanta poate dispune suspendarea conditionat� a execut�rii pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumit� durat�, dac� sunt �ntrunite urm�toarele conditii:

a) pedeapsa aplicata este �nchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa �nchisorii mai mare de 6 luni, afara de cazul c�nd condamnarea intra �n vreunul dintre cazurile prevazute �n art. 38;

c) se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei poate fi acordata si �n caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este �nchisoarea de cel mult 2 ani si sunt �ntrunite conditiile prevazute �n alin. 1 lit. b) si c).

Alin. 3 si 4 au fost abrogate.

Suspendarea conditionată a executării pedepsei nu atrage suspendarea executării măsurilor de sigurantă si a obligatiilor civile prevăzute �n hotăr�rea de condamnare.

Suspendarea conditionată a executării pedepsei trebuie motivată.

 

Art. 82. - Termenul de �ncercare

Durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei constituie termen de �ncercare pentru condamnat si se compune din cuantumul pedepsei �nchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp de 2 ani.

�n cazul c�nd pedeapsa a carei executare a fost suspendata este amenda, termenul de �ncercare este de un an.

Termenul de �ncercare se socoteste de la data c�nd hotar�rea prin care s-a pronuntat suspendarea conditionata a executarii pedepsei a ramas definitiva.

 

Art. 83. - Revocarea �n cazul sav�rsirii unei infractiuni

Daca �n cursul termenului de �ncercare cel condamnat a sav�rsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata, dispun�nd executarea �n �ntregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.

Revocarea suspendarii pedepsei nu are loc �nsa, daca infractiunea sav�rsita ulterior a fost descoperita dupa expirarea termenului de �ncercare.

Daca infractiunea ulterioara este sav�rsita din culpa, se poate aplica suspendarea conditionata a executarii pedepsei chiar daca infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. �n acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendari.

La stabilirea pedepsei pentru infractiunea sav�rsita dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii de suspendare nu se mai aplica sporul prevazut de lege pentru recidiva.

 

Art. 84. � Revocarea �n cazul neexecut�rii obligatiilor civile

Dac� p�n� la expirarea termenului de �ncercare condamnatul nu a �ndeplinit obligatiile civile stabilite prin hot�r�rea de condamnare, instanta dispune revocarea suspend�rii execut�rii pedepsei, afar� de cazul c�nd cel condamnat dovedeste c� nu a avut putinta de a �ndeplini acele obligatii.

 

Art. 85. - Anularea suspendarii pentru infractiuni sav�rsite anterior

Daca se descopera ca cel condamnat mai sav�rsise o infractiune �nainte de pronuntarea hotar�rii prin care s-a dispus suspendarea sau p�na la ram�nerea definitiva a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa �nchisorii chiar dupa expirarea termenului de �ncercare, suspendarea conditionata a executarii pedepsei se anuleaza, aplic�ndu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni sau recidiva.

Anularea suspendarii executarii pedepsei nu are loc, daca infractiunea care ar fi putut atrage anularea a fost descoperita dupa expirarea termenului de �ncercare.

�n cazurile prevazute �n alin. 1, daca pedeapsa rezultata �n urma contopirii nu depaseste 2 ani, instanta poate aplica dispozitiile art. 81. �n cazul c�nd se dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, termenul de �ncercare se calculeaza de la data ram�nerii definitive a hotar�rii prin care s-a pronuntat anterior suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

 

Art. 86. - Reabilitarea �n cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei

Daca condamnatul nu a sav�rsit din nou o infractiune �nauntrul termenului de �ncercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei �n baza art. 83 si 84, el este reabilitat de drept.

 

Sectiunea III 1

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere

 

Art. 861. - Conditiile de aplicare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere

Instanta poate dispune suspendarea execut�rii pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere, dac� sunt �ntrunite urm�toarele conditii:

a) pedeapsa aplicata este �nchisoarea de cel mult 4 ani;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa �nchisorii mai mare de un an, afara de cazurile c�nd condamnarea intra �n vreunul dintre cazurile prevazute �n art. 38;

c) se apreciaza, tin�nd seama de persoana condamnatului, de comportamentul sau dupa comiterea faptei, ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru acesta si, chiar fara executarea pedepsei, condamnatul nu va mai sav�rsi infractiuni.

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere poate fi acordata si �n cazul concursului de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este �nchisoarea de cel mult 3 ani si sunt �ntrunite conditiile prevazute �n alin. 1 lit. b) si c).

Alin. 3 a fost abrogat.

Dispozitiile art. 81 alin. 5 si 6 se aplic� si �n cazul suspend�rii execut�rii pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere.

 

Art. 862. - Termenul de �ncercare

Termenul de �ncercare �n cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere se compune din cuantumul pedepsei �nchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp, stabilit de instanta, �ntre 2 si 5 ani.

Dispozitiile art. 82 alin. 3 se aplica �n mod corespunzator.

 

Art. 863. - Masurile de supraveghere si obligatiile condamnatului

Pe durata termenului de �ncercare, condamnatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:

a) s� se prezinte, la datele fixate, la judec�torul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare social� a infractorilor;

b) sa anunte, �n prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si �ntoarcerea;

c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.

Datele prev�zute �n alin. 1 lit. b), c) si d) se comunic� judec�torului sau serviciului stabilit �n alin. 1 lit. a).

Instanta poate sa impuna condamnatului respectarea uneia sau a mai multora din urmatoarele obligatii:

a) sa desfasoare o activitate sau sa urmeze un curs de �nvatam�nt ori de calificare;

b) sa nu schimbe domiciliul sau resedinta avuta ori sa nu depaseasca limita teritoriala stabilita, dec�t �n conditiile fixate de instanta;

c) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;

d) sa nu intre �n legatura cu anumite persoane;

e) sa nu conduca nici un vehicul sau anumite vehicule;

f) sa se supuna masurilor de control, tratament sau �ngrijire, �n special �n scopul dezintoxicarii.

Supravegherea execut�rii obligatiilor stabilite de instant� conform alin. 3 lit. a)�f) se face de judec�torul sau serviciul prev�zut �n alin. 1 lit. a). �n caz de ne�ndeplinire a obligatiilor, judec�torul sau serviciul desemnat cu supravegherea condamnatului sesizeaz� instanta pentru luarea m�surii prev�zute �n art. 864 alin. 2.

 

Art. 864 . - Revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere

Dispozitiile art. 83 si 84 se aplica �n mod corespunzator si �n cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

Dac� cel condamnat nu �ndeplineste, cu rea-credint�, m�surile de supraveghere prev�zute de lege ori obligatiile stabilite de instant�, aceasta revoc� suspendarea execut�rii pedepsei sub supraveghere, dispun�nd executarea �n �ntregime a pedepsei.

 

Art. 865. - Anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere

Dispozitiile art. 85 alin. 1 si 2 se aplica �n mod corespunzator si �n cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

�n cazurile prevazute �n art. 85 alin. 1, daca pedeapsa rezultata �n urma contopirii nu depaseste 3 ani, instanta poate aplica dispozitiile art. 861. �n cazul c�nd se dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, termenul de �ncercare se calculeaza de la data ram�nerii definitive a hotar�rii prin care s-a pronuntat anterior suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

 

Art. 866. - Reabilitarea �n cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere

Daca cel condamnat nu a sav�rsit din nou o infractiune �nauntrul termenului de �ncercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii executarii pedepsei �n baza art. 864, el este reabilitat de drept.

 

Sectiunea III2

Executarea pedepsei la locul de munca

 

Art. 867. - Conditii de aplicare

�n cazul �n care instanta, tin�nd seama de gravitatea faptei, de �mprejurarile �n care a fost comisa, de conduita profesionala si generala a faptuitorului si de posibilitatile acestuia de reeducare, apreciaza ca sunt suficiente temeiuri ca scopul pedepsei sa fie atins fara privare de libertate, poate dispune executarea pedepsei �n unitatea �n care condamnatul �si desfasoara activitatea sau �n alta unitate, �n toate cazurile cu acordul scris al unitatii si daca sunt �ntrunite urmatoarele conditii:

a) pedeapsa aplicata este �nchisoarea de cel mult 5 ani;

b) cel �n cauza nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa �nchisorii mai mare de 1 an, afara de cazul c�nd condamnarea intra �n vreunul din cazurile prevazute �n art. 38.

Executarea pedepsei la locul de munca poate fi dispusa si �n caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata pentru concursul de infractiuni este de cel mult 3 ani �nchisoare si sunt �ntrunite celelalte conditii prevazute �n alineatul precedent.

Alin. 3 a fost abrogat.

Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si �n cazul �n care condamnatul nu desfasoara o activitate la data aplicarii pedepsei.

 

Art. 868. - Modul de executare

Pe durata executarii pedepsei, condamnatul este obligat sa �ndeplineasca toate �ndatoririle la locul de munca, cu urmatoarele limitari ale drepturilor ce-i revin potrivit legii:

a) din totalul veniturilor cuvenite, potrivit legii, pentru munca prestata, cu exceptia sporurilor acordate pentru activitatea  desfasurata �n locuri de munca cu conditii vatamatoare sau periculoase, se retine o cota de 15 - 40%, stabilita potrivit legii, �n raport cu cuantumul veniturilor si cu �ndatoririle condamnatului pentru �ntretinerea altor persoane, care se varsa la bugetul statului. �n cazul condamnatului minor, limitele retinerii se reduc la jumatate;

b) drepturile de asigurari sociale se stabilesc �n procentele legale aplicate la venitul net cuvenit condamnatului, dupa retinerea cotei prevazute la lit. a);

c) durata executarii pedepsei nu se considera vechime �n munca;

d) nu se poate schimba locul de munca la cererea condamnatului, dec�t prin hotar�rea instantei de judecata;

e) condamnatul nu poate fi promovat;

f) condamnatul nu poate ocupa functii de conducere, iar �n raport cu fapta sav�rsita nu poate ocupa functii care implica exercitiul autoritatii de stat, functii instructiv-educative ori de gestiune.

Pe durata executarii pedepsei, condamnatului i se interzice dreptul electoral de a fi ales.

Instanta poate dispune ca cel condamnat sa respecte si una sau mai multe din obligatiile prevazute �n art. 863.

Pedeapsa se executa la locul de munca �n baza mandatului de executare a pedepsei.

Pe timpul executarii pedepsei �n unitatea �n care cel condamnat �si desfasoara activitatea la data aplicarii pedepsei, contractul de munca se suspenda.

�n cazul executarii pedepsei �ntr-o alta unitate dec�t cea �n care �si desfasura activitatea condamnatul la data aplicarii pedepsei, contractul de munca �ncheiat �nceteaza. Pedeapsa se executa fara a se �ncheia contract de munca.

Dispozitiile alin. 6 se aplica �n mod corespunzator si �n cazul condamnatului care nu desfasoara o activitate la data aplicarii pedepsei.

�n cazul �n care cel condamnat la executarea pedepsei la locul de munca a devenit militar �n termen �n cursul judecatii sau dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii de condamnare, pedeapsa se executa la locul de munca, dupa trecerea �n rezerva a acestuia.

 

Art. 869 . - Revocarea executarii pedepsei la locul de munca

Daca dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii prin care s-a dispus executarea pedepsei la locul de munca, cel condamnat sav�rseste din nou o infractiune, �nainte de �nceperea executarii pedepsei sau �n timpul executarii acesteia, instanta revoca executarea pedepsei la locul de munca. Pedeapsa se aplica potrivit dispozitiilor art. 39 alin. 1 si 2 sau, dupa caz, ale art. 40.

Daca infractiunea ulterioara este sav�rsita din culpa, instanta poate dispune si pentru aceasta infractiune executarea pedepsei la locul de munca. �n acest caz, revocarea nu mai are loc si pedeapsa se aplica potrivit regulilor pentru concursul de infractiuni. Daca condamnatul se sustrage de la prestarea activitatii �n cadrul unitatii sau nu-si �ndeplineste �n mod corespunzator �ndatoririle ce-i revin la locul de munca ori nu respecta masurile de supraveghere sau obligatiile stabilite prin hotar�rea de condamnare, instanta poate sa revoce executarea pedepsei la locul de munca, dispun�nd executarea pedepsei �ntr-un loc de detinere.

C�nd condamnatul nu mai poate presta munca din cauza pierderii totale a capacitatii de munca, instanta revoca executarea pedepsei la locul de munca si, tin�nd seama de �mprejurarile care au determinat incapacitatea de munca si de dispozitiile art. 72, dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei chiar daca nu sunt �ntrunite conditiile prevazute �n art. 81 sau 861.

Daca executarea pedepsei la locul de munca se revoca potrivit alin. 1 sau 3, pedeapsa aplicata sau, dupa caz, restul de pedeapsa ramas neexecutat se executa �ntr-un loc de detinere.

 

Art. 8610. - Anularea executarii pedepsei la locul de munca

Daca cel condamnat mai sav�rsise o infractiune p�na la ram�nerea definitiva a hotar�rii si aceasta se descopera mai �nainte ca pedeapsa sa fi fost executata la locul de munca sau considerata executata, instanta, daca nu sunt �ntrunite conditiile prevazute �n art. 867 , anuleaza executarea pedepsei la locul de munca.

Anularea se dispune si �n cazul �n care hotar�rea de condamnare pentru infractiunea descoperita ulterior se pronunta dupa ce pedeapsa a fost executata la locul de munca sau considerata ca executata. Pedeapsa se stabileste, dupa caz, potrivit regulilor de la concursul de infractiuni sau recidiva.

La scaderea pedepsei executate �n �ntregime sau �n parte, ori, dupa caz, la contopirea pedepselor, se aplica dispozitiile privitoare la pedeapsa �nchisorii, fara a se tine seama daca una din pedepse se executa la locul de munca. Pedeapsa astfel stabilita se executa �ntr- un loc de detinere.

 

Art. 8611. - �ncetarea executarii pedepsei

Daca cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei, a dat dovezi temeinice de �ndreptare, a avut o buna conduita, a fost disciplinat si staruitor �n munca, instanta poate dispune �ncetarea executarii pedepsei la locul de munca, la cererea conducerii unitatii unde condamnatul �si desfasoara activitatea sau a condamnatului.

Pedeapsa se considera executata daca �n intervalul de timp de la �ncetarea executarii pedepsei la locul de munca si p�na la �mplinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a sav�rsit din nou o infractiune. Daca �n acelasi interval condamnatul a comis din nou o infractiune, instanta poate dispune revocarea �ncetarii executarii pedepsei la locul de munca, dispozitiile art. 61 si 8610 alin. 3 fiind aplicabile �n mod corespunzator.

 

Sectiunea IV

Calculul pedepselor

 

Art. 87. - Durata executarii

Durata executarii pedepsei �nchisorii se socoteste din ziua �n care condamnatul �ncepe sa execute hotar�rea definitiva de condamnare.

Ziua �n care �ncepe executarea pedepsei si ziua �n care �nceteaza se socotesc �n durata executarii.

Timpul �n care condamnatul, �n cursul executarii pedepsei, se afla bolnav �n spital, intra �n durata executarii, afara de cazul �n care si-a provocat �n mod voit boala, iar aceasta �mprejurare se constata �n cursul executarii pedepsei.

�n durata executarii pedepsei �nchisorii la locul de munca nu intra timpul �n care condamnatul lipseste de la locul de munca.

 

Art. 88. - Computarea retinerii si a arestarii preventive

Timpul retinerii si al arestarii preventive se scade din durata pedepsei �nchisorii pronuntate. Scaderea se face si atunci c�nd condamnatul a fost urmarit sau judecat, �n acelasi timp ori �n mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente, chiar daca a fost scos de sub urmarire, s-a �ncetat urmarirea penala sau a fost achitat ori s-a �ncetat procesul penal pentru fapta care a determinat retinerea sau arestarea preventiva.

Scaderea retinerii si a arestarii preventive se face si �n caz de condamnare la amenda, prin �nlaturarea �n totul sau �n parte a executarii amenzii.

 

Art. 89. - Computarea privatiunii de libertate executata �n afara tarii

�n cazul infractiunilor sav�rsite �n conditiile art. 4, 5 sau 6, partea din pedeapsa, precum si retinerea si arestarea preventiva executate �n afara teritoriului tarii se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeasi infractiune de instantele rom�ne.

 

TITLUL IV

�NLOCUIREA RASPUNDERII PENALE

 

Art. 90. - Conditiile �nlocuirii

Instanta poate dispune �nlocuirea raspunderii penale cu raspunderea care atrage o sanctiune cu caracter administrativ, daca sunt �ndeplinite urmatoarele conditii:

a) pedeapsa prev�zut� de lege pentru infractiunea s�v�rsit� este �nchisoarea de cel mult un an sau amend� ori s-au s�v�rsit infractiunile prev�zute �n art. 208, 213, art. 215 alin. 1, art. 2151 alin. 1, art. 217 alin. 1, art. 219 alin. 1, dac� valoarea pagubei nu dep�seste 10 lei sau infractiunea prev�zut� �n art. 249, dac� valoarea pagubei nu dep�seste 50 lei;

b) fapta, �n continutul ei concret si �n �mprejurarile �n care a fost sav�rsita, prezinta un grad de pericol social redus si nu a produs urmari grave;

c) paguba pricinuita prin infractiune a fost integral reparata p�na la pronuntarea hotar�rii;

d) din atitudinea faptuitorului dupa sav�rsirea infractiunii rezulta ca acesta regreta fapta;

e) sunt suficiente date ca faptuitorul poate fi �ndreptat fara a I se aplica o pedeapsa.

�nlocuirea raspunderii penale nu se poate dispune daca faptuitorul a mai fost anterior condamnat sau i s-au mai aplicat de doua ori sanctiuni cu caracter administrativ. Condamnarea se considera inexistenta �n situatiile prevazute �n art. 38.

 

Art. 91. - Sanctiunile cu caracter administrativ

C�nd instanta dispune �nlocuirea raspunderii penale, aplica una dintre urmatoarele sanctiuni cu caracter administrativ:

a) mustrarea;

b) mustrarea cu avertisment;

c) amenda de la 10 lei la 1.000 lei.

 

Art. 92. � 97. - Abrogate.

 

Art. 98. - �nlocuirea �n caz de pluralitate de infractori sau de infractiuni

�n caz de participatie, �nlocuirea raspunderii penale poate avea loc numai pentru acei faptuitori fata de care sunt �ndeplinite conditiile prevazute �n prezentul titlu.

�nlocuirea raspunderii penale poate fi dispusa si �n cazul concursului de infractiuni, daca pentru fiecare infractiune aflata �n concurs sunt �ndeplinite conditiile de �nlocuire a raspunderii penale.

 

TITLUL V

MINORITATEA

 

Art. 99. - Limitele raspunderii penale

Minorul care nu a �mplinit v�rsta de 14 ani nu raspunde penal.

Minorul care are v�rsta �ntre 14 si 16 ani raspunde penal, numai daca se dovedeste ca a sav�rsit fapta cu discernam�nt.

Minorul care a �mplinit v�rsta de 16 ani raspunde penal.

 

Art. 100. - Consecintele raspunderii penale

Fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa. La alegerea sanctiunii se tine seama de gradul de pericol social al faptei sav�rsite, de starea fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, de comportarea lui, de conditiile �n care a fost crescut si �n care a trait si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze persoana minorului.

Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru �ndreptarea minorului.

 

Art. 101. - Masurile educative

Masurile educative care se pot lua fata de minor sunt:

a) mustrarea;

b) libertatea supravegheata;

c) internarea �ntr-un centru de reeducare;

d) internarea �ntr-un institut medical-educativ.

 

Art. 102. � Mustrarea

Masura educativa a mustrarii consta �n dojenirea minorului, �n aratarea pericolului social al faptei sav�rsite, �n sfatuirea minorului sa se poarte �n asa fel �nc�t sa dea dovada de �ndreptare, atrag�ndu-i-se totodata atentia ca daca va sav�rsi din nou o infractiune, se va lua fata de el o masura mai severa sau i se va aplica o pedeapsa.

 

Art. 103. - Libertatea supravegheata

Masura educativa a libertatii supravegheate consta �n lasarea minorului �n libertate pe timp de un an, sub supraveghere deosebita. Supravegherea poate fi �ncredintata, dupa caz, parintilor minorului, celui care l-a �nfiat sau tutorelui. Daca acestia nu pot asigura supravegherea �n conditii satisfacatoare, instanta dispune �ncredintarea supravegherii minorului, pe acelasi interval de timp, unei persoane de �ncredere, de preferinta unei rude mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei institutii legal �nsarcinate cu supravegherea minorilor.

Instanta pune �n vedere, celui caruia i s-a �ncredintat supravegherea, �ndatorirea de a veghea �ndeaproape asupra minorului, �n scopul �ndreptarii lui. De asemenea, i se pune �n vedere ca are obligatia sa �nstiinteze instanta de �ndata, daca minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele ori a sav�rsit din nou o fapta prevazuta de legea penala.

Instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sau mai multora din urmatoarele obligatii:

a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;

b) sa nu intre �n legatura cu anumite persoane;

c) sa presteze o activitate neremunerata �ntr-o institutie de interes public fixata de instanta, cu o durata �ntre 50 si 200 de ore, de maximum 3 ore pe zi, dupa programul de scoala, �n zilele nelucratoare si �n vacanta.

Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor comportarii sale.

Dupa luarea masurii libertatii supravegheate, instanta �ncunostinteaza scoala unde minorul �nvata sau unitatea la care este angajat si, dupa caz, institutia la care presteaza activitatea stabilita de instanta.

Daca �nlauntrul termenului prevazut �n alin. 1 minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are purtari rele, ori sav�rseste o fapta prevazuta de legea penala, instanta revoca libertatea supravegheata si ia fata de minor masura internarii �ntr-un centru de reeducare. Daca fapta prevazuta de legea penala constituie infractiune, instanta ia masura internarii sau aplica o pedeapsa.

Termenul de un an prevazut �n alin. 1 curge de la data punerii �n executare a libertatii supravegheate.

 

Art. 104. - Internarea �ntr-un centru de reeducare

Masura educativa a internarii �ntr-un centru de reeducare se ia �n scopul reeducarii minorului, caruia i se asigura posibilitatea de a dob�ndi �nvatatura necesara si o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile sale.

Masura internarii se ia fata de minorul �n privinta caruia celelalte masuri educative sunt ne�ndestulatoare.

 

Art. 105. - Internarea �ntr-un institut medical-educativ

Masura internarii �ntr-un institut medical-educativ se ia fata de minorul care, din cauza starii sale fizice sau psihice, are nevoie de un tratament medical si de un regim special de educatie.

 

Art. 106 - Durata masurilor

Masurile prevazute �n art. 104 si 105 se iau pe timp nedeterminat, �nsa nu pot dura dec�t p�na la �mplinirea v�rstei de 18 ani. Masura prevazuta �n art. 105 trebuie sa fie ridicata de �ndata ce a disparut cauza care a impus luarea acesteia. Instanta, dispun�nd ridicarea masurii prevazute �n art. 105, poate, daca este cazul, sa ia fata de minor masura internarii �ntr-un centru de reeducare.

La data c�nd minorul devine major, instanta poate dispune prelungirea internarii pe o durata de cel mult 2 ani, daca aceasta este necesara pentru realizarea scopului internarii.

 

Art. 107. - Liberarea minorului �nainte de a deveni major

Daca a trecut cel putin un an de la data internarii �n centrul de reeducare si minorul a dat dovezi temeinice de �ndreptare, de s�rguinta la �nvatatura si la �nsusirea pregatirii profesionale, se poate dispune liberarea acestuia �nainte de a deveni major.

 

Art. 108. - Revocarea liberarii sau internarii minorului

Daca �n perioada liberarii acordate potrivit articolului precedent, minorul are o purtare necorespunzatoare, se poate dispune revocarea liberarii.

Daca �n perioada internarii �ntr-un centru de reeducare sau �ntr-un institut medical-educativ ori a liberarii �nainte de a deveni major, minorul sav�rseste din nou o infractiune pentru care se apreciaza ca este cazul sa i se aplice pedeapsa �nchisorii, instanta revoca internarea. �n cazul c�nd nu este necesara o pedeapsa, se mentine masura internarii si se revoca liberarea.

 

Art. 109. - Pedepsele pentru minori

Pedepsele ce se pot aplica minorului sunt �nchisoarea sau amenda prevazute de lege pentru infractiunea sav�rsita. Limitele pedepselor se reduc la jumatate. �n urma reducerii, �n nici un caz minimul pedepsei nu va depasi 5 ani.

C�nd legea prevede pentru infractiunea sav�rsita pedeapsa detentiunii pe viata, se aplica minorului �nchisoarea de la 5 la 20 de ani.

Pedepsele complementare nu se aplica minorului.

Condamnarile pronuntate pentru fapte sav�rsite �n timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi.

 

Art. 110. - Suspendarea conditionata a executarii pedepsei

�n caz de suspendare conditionata a executarii pedepsei aplicate minorului, termenul de �ncercare se compune din durata pedepsei �nchisorii, la care se adauga un interval de timp de la 6 luni la 2 ani,

fixat de instanta. Daca pedeapsa aplicata este amenda, termenul de �ncercare este de 6 luni.

 

Art. 1101. - Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control

O data cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei �nchisorii aplicate minorului �n conditiile art. 110, instanta poate dispune, pe durata termenului de �ncercare, dar p�na la �mplinirea v�rstei de 18 ani, �ncredintarea supravegherii minorului unei persoane sau institutii din cele aratate �n art. 103, put�nd stabili, totodata, pentru minor una sau mai multe obligatii dintre cele prevazute �n art. 103 alin. 3, iar dupa

�mplinirea v�rstei de 18 ani, respectarea de catre acesta a masurilor de supraveghere ori a obligatiilor prevazute �n art. 863.

Dispozitiile art. 81 alin. 3 si 4, art. 82 alin. 3, art. 83, 84 si 86 se aplica �n mod corespunzator.

Sustragerea minorului de la �ndeplinirea obligatiilor prevazute �n art. 103 alin. 3 poate atrage revocarea suspendarii conditionate.

�n cazul ne�ndeplinirii masurilor de supraveghere ori a obligatiilor stabilite de instanta, potrivit art. 863, se aplica �n mod corespunzator dispozitiile art. 864 alin. 2.

Dispozitiile alineatelor precedente se aplica �n mod corespunzator si �n caz de liberare conditionata a minorului.

 

TITLUL VI

MASURILE DE SIGURANTA

 

Capitolul I

Dispozitii generale

 

Art. 111. - Scopul masurilor de siguranta

Masurile de siguranta au ca scop �nlaturarea unei stari de pericol si pre�nt�mpinarea sav�rsirii faptelor prevazute de legea penala.

Masurile de siguranta se iau fata de persoanele care au comis fapte prevazute de legea penala.

Masurile de siguranta se pot lua chiar daca faptuitorului nu I se aplica o pedeapsa, cu exceptia masurii prevazute �n art. 112 lit. d).

 

Art. 112. - Felurile masurilor de siguranta

Masurile de siguranta sunt:

a) obligarea la tratament medical;

b) internarea medicala;

c) interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alta ocupatie;

d) interzicerea de a se afla �n anumite localitati;

e) expulzarea strainilor;

f) confiscarea speciala;

g) interdictia de a reveni �n locuinta familiei pe o perioada determinata.

 

Capitolul II

Regimul masurilor de siguranta

 

Art. 113. - Obligarea la tratament medical

Daca faptuitorul, din cauza unei boli ori a intoxicarii cronice prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substante, prezinta pericol pentru societate, poate fi obligat a se prezenta �n mod regulat la tratament medical p�na la �nsanatosire.

C�nd persoana fata de care s-a luat aceasta masura nu se prezinta regulat la tratament, se poate dispune internarea medicala.

Daca persoana obligata la tratament este condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa �nchisorii, tratamentul se efectueaza si �n timpul executarii pedepsei.

Masura obligarii la tratament medical poate fi luata �n mod provizoriu si �n cursul urmaririi penale sau al judecatii.

 

Art. 114. - Internarea medicala

C�nd faptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman si se afla �ntr-o stare care prezinta pericol pentru societate, se poate lua masura internarii �ntr-un institut medical de specialitate, p�na la �nsanatosire.

Aceasta masura poate fi luata �n mod p rovizoriu si �n cursul urmaririi penale sau al judecatii.

 

Art. 115. - Interzicerea unei functii sau profesii

C�nd faptuitorul a sav�rsit fapta datorita incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care �l fac impropriu pentru ocuparea unei anumite functii, ori pentru exercitarea unei profesii, meserii sau altei ocupatii, se poate lua masura interzicerii de a ocupa acea functie sau de a exercita acea profesie, meserie ori ocupatie.

Aceasta masura poate fi revocata la cerere, dupa trecerea unui termen de cel putin un an, daca se constata ca temeiurile care au impus luarea ei au �ncetat. O noua cerere nu se poate face dec�t dupa trecerea unui termen de cel putin un an de la data respingerii cererii anterioare.

 

Art. 116 - Interzicerea de a se afla �n anumite localitati

C�nd persoana condamnata la pedeapsa �nchisorii de cel putin un an a mai fost condamnata pentru alte infractiuni, daca instanta constata ca prezenta acesteia �n localitatea unde a sav�rsit infractiunea sau �n alte localitati constituie un pericol grav pentru societate, poate lua fata de aceasta persoana masura interzicerii de a se afla �n acea localitate sau �n alte localitati anume determinate prin hotar�rea de condamnare.

Conditia ca faptuitorul sa fi fost condamnat anterior pentru alte infractiuni nu se cere, c�nd se pronunta o condamnare mai mare de 5 ani.

Aceasta masura poate fi luata pe o durata p�na la 5 ani si poate fi prelungita daca pericolul social subzista. Prelungirea nu poate depasi durata masurii luate initial.

�n cazul infractiunilor de furt, t�lharie, specula, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, cersetorie, prostitutie, viol, relatii sexuale �ntre persoane de acelasi sex si perversiune sexuala, masura de siguranta poate fi luata oricare ar fi pedeapsa aplicata, durata sau cuantumul acesteia si chiar daca faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior pentru alte infractiuni.

Masura de siguranta poate fi revocata la cerere sau din oficiu, dupa trecerea unui termen de cel putin un an, dar numai daca temeiurile care au impus luarea ei au �ncetat. O noua cerere nu se poate face dec�t dupa trecerea unui termen de cel putin un an de la data respingerii cererii anterioare.

 

Art. 117. � Expulzarea

Cetateanului strain care a comis o infractiune i se poate interzice ram�nerea pe teritoriul tarii.

Dispozitia alineatului precedent se aplica si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliu �n tara.

�n cazul �n care expulzarea �nsoteste pedeapsa �nchisorii, aducerea la �ndeplinire a expulzarii are loc dupa executarea pedepsei.

Persoanele prevazute �n prezentul articol nu vor fi expulzate daca exista motive serioase de a se crede ca risca sa fie supuse la tortura �n statul �n care urmeaza a fi expulzate.

 

Art. 118. � Confiscarea special�

Sunt supuse confisc�rii speciale:

a) bunurile produse prin s�v�rsirea faptei prev�zute de legea penal�;

b) bunurile care au fost folosite, �n orice mod, la s�v�rsirea unei infractiuni, dac� sunt ale infractorului sau dac�, apartin�nd altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. Aceast� m�sur� nu poate fi dispus� �n cazul infractiunilor s�v�rsite prin pres�;

c) bunurile produse, modificate sau adaptate �n scopul s�v�rsirii unei infractiuni, dac� au fost utilizate la comiterea acesteia si dac� sunt ale infractorului. C�nd bunurile apartin altei persoane confiscarea se dispune dac� producerea, modificarea sau adaptarea a fost efectuat� de proprietar ori de infractor cu stiinta proprietarului;

d) bunurile care au fost date pentru a determina s�v�rsirea unei fapte sau pentru a r�spl�ti pe f�ptuitor;

e) bunurile dob�ndite prin s�v�rsirea faptei prev�zute de legea penal�, dac� nu sunt restituite persoanei v�t�mate si �n m�sura �n care nu servesc la desp�gubirea acesteia;

f) bunurile a c�ror detinere este interzis� de lege.

�n cazul prev�zut �n alin. 1 lit. b), dac� valoarea bunurilor supuse confisc�rii este v�dit disproportionat� fat� de natura si gravitatea infractiunii, se dispune confiscarea �n parte, prin echivalent b�nesc, tin�nd seama de urmarea infractiunii si de contributia bunului la producerea acesteia.

�n cazurile prev�zute �n alin. 1 lit. b) si c), dac� bunurile nu pot fi confiscate, �ntruc�t nu sunt ale infractorului, iar persoana c�reia �i apartin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se confisc� echivalentul �n bani al acestora.

Dac� bunurile supuse confisc�rii nu se g�sesc, �n locul lor se confisc� bani si bunuri p�n� la concurenta valorii acestora.

Se confisc�, de asemenea, bunurile si banii obtinuti din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confisc�rii, cu exceptia bunurilor prev�zute �n alin. 1 lit. b) si c).

Instanta poate s� nu dispun� confiscarea bunului dac� acesta face parte din mijloacele de existent�, de trebuint� zilnic� ori de exercitare a profesiei infractorului sau a persoanei asupra c�reia ar putea opera m�sura confisc�rii speciale.

 

Art. 1181. - Interdictia de a reveni �n locuinta familiei pe o perioada determinata

C�nd persoana condamnata la pedeapsa �nchisorii de cel putin un an pentru loviri sau orice alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice si psihice, sav�rsite asupra membrilor familiei, daca instanta constata ca prezenta acesteia �n locuinta familiei constituie un pericol grav pentru ceilalti membri ai familiei, poate lua fata de aceasta persoana masura interzicerii de a reveni �n locuinta familiei, la cererea partii vatamate. Aceasta masura poate fi luata pe o durata de p�na la 2 ani.

 

TITLUL VII

CAUZELE CARE �NLATURA RASPUNDEREA PENALA SAU CONSECINTELE CONDAMNARII

 

Capitolul I

Amnistia si gratierea

 

Art. 119. - Efectele amnistiei

Amnistia �nlatura raspunderea penala pentru fapta sav�rsita. Daca intervine dupa condamnare, ea �nlatura si executarea pedepsei pronuntate, precum si celelalte consecinte ale condamnarii. Amenda �ncasata anterior amnistiei nu se restituie.

Amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranta, masurilor educative si asupra drepturilor persoanei vatamate.

 

Art. 120. - Efectele gratierii

Gratierea are ca efect �nlaturarea, �n totul sau �n parte, a executarii pedepsei ori comutarea acesteia �n alta mai usoara.

Gratierea are efecte si asupra pedepselor a caror executare este suspendata conditionat. �n acest caz, partea din termenul de �ncercare care reprezinta durata pedepsei pronuntate de instanta se reduce �n mod corespunzator. Daca suspendarea conditionata este revocata sau anulata, se executa numai partea de pedeapsa ramasa negratiata.

Gratierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul c�nd se dispune altfel prin actul de gratiere.

Gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si masurilor educative.

 

Capitolul II

Prescriptia

 

Art. 121. - Prescriptia raspunderii penale

Prescriptia �nlatura raspunderea penala.

Prescriptia nu �nlatura raspunderea penala �n cazul infractiunilor contra pacii si omenirii.

 

Art.122. � Termenele de prescriptie a r�spunderii penale pentru persoana fizic� sunt:

Termenele de prescriptie a raspunderii penale sunt:

a) 15 ani, c�nd legea prevede pentru infractiunea sav�rsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa �nchisorii mai mare de 15 ani;

b) 10 ani, c�nd legea prevede pentru infractiunea sav�rsita pedeapsa �nchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 15 ani;

c) 8 ani, c�nd legea prevede pentru infractiunea sav�rsita pedeapsa �nchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani;

d) 5 ani, c�nd legea prevede pentru infractiunea sav�rsita pedeapsa �nchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani;

e) 3 ani, c�nd legea prevede pentru infractiunea sav�rsita pedeapsa �nchisorii care nu depaseste un an sau amenda.

11 . - Termenele de prescriptie a r�spunderii penale pentru persoana juridic� sunt:

a) 10 ani, c�nd legea prevede pentru infractiunea s�v�rsit� de persoana fizic� pedeapsa detentiunii pe viat� sau pedeapsa �nchisorii mai mare de 10 ani;

b) 5 ani, c�nd legea prevede pentru infractiunea s�v�rsit� de persoana fizic� pedeapsa �nchisorii de cel mult 10 ani sau amenda.

R�spunderea penal� a persoanei juridice se prescrie �n conditiile prev�zute de lege pentru persoana fizic�, dispozitiile prev�zute �n art. 121�124 aplic�ndu-se �n mod corespunz�tor.

 

Termenele aratate �n prezentul articol se socotesc de la data sav�rsirii infractiunii. �n cazul infractiunilor continue termenul curge de la data �ncetarii actiunii sau inactiunii, iar �n cazul infractiunilor continuate, de la data sav�rsirii ultimei actiuni sau inactiuni.

 

Art. 123. - �ntreruperea cursului prescriptiei

Cursul termenului prescriptiei prevazute �n art. 122 se �ntrerupe prin �ndeplinirea oricarui act care, potrivit legii, trebuie comunicat �nvinuitului sau inculpatului �n desfasurarea procesului penal.

Dupa fiecare �ntrerupere �ncepe sa curga un nou termen de prescriptie.

�ntreruperea cursului prescriptiei produce efecte fata de toti participantii la infractiune, chiar daca actul de �ntrerupere priveste numai pe unii dintre ei.

 

Art. 124. - Prescriptia speciala

Prescriptia �nlatura raspunderea penala oric�te �ntreruperi ar interveni, daca termenul de prescriptie prevazut �n art. 122 este depasit cu �nca jumatate.

 

Art. 125. - Prescriptia executarii pedepsei

Prescriptia �nlatura executarea pedepsei principale.

Prescriptia nu �nlatura executarea pedepselor principale pronuntate pentru infractiunile contra pacii si omenirii.

 

Art.126. � Termenele de prescriptie a execut�rii pedepsei pentru persoana fizic� sunt:

Termenele de prescriptie a executarii pedepsei sunt:

a) 20 de ani, c�nd pedeapsa care urmeaza a fi executata este detentiunea pe viata sau �nchisoarea mai mare de 15 ani;

b) 5 ani, plus durata pedepsei ce urmeaza a fi executata, dar nu mai mult de 15 ani, �n cazul celorlalte pedepse cu �nchisoarea;

c) 3 ani, �n cazul c�nd pedeapsa este amenda.

11 - Termenul de prescriptie a execut�rii pedepsei amenzii aplicate persoanei juridice este de 5 ani.

12 - Executarea pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice ce nu pot fi dizolvate sau a c�ror activitate nu poate fi suspendat� se prescrie �ntr-un termen de 3 ani, care curge de la data la care pedeapsa amenzii a fost executat� sau considerat� ca executat�.

 

Termenul de prescriptie a executarii sanctiunilor cu caracter administrativ prevazute �n art. 181 si �n art. 91 este de un an.

Termenele ar�tate �n alin. 1 si 11 se socotesc de la data c�nd hot�r�rea de condamnare a r�mas definitiv�, iar cele ar�tate �n alin. 2 curg de la r�m�nerea definitiv� a hot�r�rii sau, dup� caz, de la data c�nd poate fi pus� �n executare, potrivit legii, ordonanta prin care s-a aplicat sanctiunea.

�n cazul revocarii suspendarii conditionate a executarii pedepsei, a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau, dupa caz, a executarii pedepsei la locul de munca, termenul de prescriptie �ncepe sa curga de la data c�nd hotar�rea de revocare a ramas definitiva.

Masurile de siguranta nu se prescriu.

 

Art. 127. - �ntreruperea cursului prescriptiei executarii

Cursul termenului prescriptiei prevazute �n art. 126 se �ntrerupe prin �nceperea executarii pedepsei sau prin sav�rsirea din nou a unei infractiuni.

Sustragerea de la executare, dupa �nceperea executarii pedepsei, face sa curga un nou termen de prescriptie de la data sustragerii.

 

Art. 128. - Suspendarea cursului prescriptiei

Cursul termenului prescriptiei prevazute �n art. 122 este suspendat pe timpul c�t o dispozitie legala sau o �mprejurare de neprevazut ori de ne�nlaturat �mpiedica punerea �n miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.

Cursul termenului prescriptiei prevazute �n art. 126 este suspendat �n cazurile si conditiile prevazute �n Codul de procedura penala.

Prescriptia �si reia cursul din ziua �n care a �ncetat cauza de suspendare.

 

Art. 129. - Termenele de prescriptie pentru minori

Termenele de prescriptie a raspunderii penale si a executarii pedepsei se reduc la jumatate pentru cei care la data sav�rsirii infractiunii erau minori.

 

Art. 130. - Prescriptia executarii pedepsei care a �nlocuit pedeapsa detentiunii pe viata

Executarea pedepsei �nchisorii, atunci c�nd aceasta �nlocuieste pedeapsa detentiunii pe viata, se prescrie �n 20 de ani. Termenul de prescriptie curge de la ram�nerea definitiva a hotar�rii de condamnare la detentiunea pe viata.

 

Capitolul III

Lipsa pl�ngerii prealabile si �mpacarea partilor

 

Art. 131. - Lipsa pl�ngerii prealabile

�n cazul infractiunilor pentru care punerea �n miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei pl�ngeri prealabile de catre persoana vatamata, lipsa acestei pl�ngeri �nlatura raspunderea penala.

Retragerea pl�ngerii prealabile, de asemenea, �nlatura raspunderea penala.

Fapta care a adus vatamare mai multor persoane atrage raspunderea penala, chiar daca pl�ngerea prealabila s-a facut sau se mentine numai de catre una dintre ele.

Fapta atrage raspunderea penala a tuturor participantilor la sav�rsirea ei, chiar daca pl�ngerea prealabila s-a facut sau se mentine cu privire numai la unul dintre ei.

�n cazul �n care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restr�nsa, actiunea penala se pune �n miscare si din oficiu.

 

Art. 132. - �mpacarea partilor

�mpacarea partilor �n cazurile prevazute de lege �nlatura raspunderea penala si stinge si actiunea civila.

�mpacarea este personala si produce efecte numai daca intervine p�na la ram�nerea definitiva a hotar�rii.

Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu �mpacarea se face numai de reprezentantii lor legali. Cei cu capacitate de exercitiu restr�nsa se pot �mpaca cu �ncuviintarea persoanelor prevazute de lege. �mpacarea produce efecte si �n cazul �n care actiunea penala a fost pusa �n miscare din oficiu.

 

Capitolul IV

Reabilitarea

 

Art. 133. - Efectele reabilitarii

Reabilitarea face sa �nceteze decaderile si interdictiile, precum si incapacitatile care rezulta din condamnare.

Reabilitarea nu are ca urmare obligatia de reintegrare �n functia din care infractorul a fost scos �n urma condamnarii ori de rechemare �n cadrele permanente ale fortelor armate sau de redare a gradului militar pierdut.

De asemenea, reabilitarea nu are efecte asupra masurilor de siguranta, cu exceptia celei prevazute �n art. 112 lit. d).

 

Art. 134. � Reabilitarea de drept

Reabilitarea persoanei fizice are loc de drept �n cazul condamn�rii la amend� sau la pedeapsa �nchisorii care nu dep�seste un an, dac� �n decurs de 3 ani condamnatul nu a s�v�rsit nicio alt� infractiune.

Reabilitarea persoanei juridice are loc de drept dac� �n decurs de 3 ani, de la data la care pedeapsa amenzii sau, dup� caz, pedeapsa complementar�, a fost executat� sau considerat� ca executat� si persoana juridic� nu a mai s�v�rsit nicio alt� infractiune.

 

Art. 135. - Reabilitarea judecatoreasca

Condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanta judecatoreasca:

a) �n cazul condamnarii la pedeapsa �nchisorii mai mare de un an p�na la 5 ani, dupa trecerea unui termen de 4 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;

b) �n cazul condamnarii la pedeapsa �nchisorii mai mare de 5 ani p�na la 10 ani, dupa trecerea unui termen de 5 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;

c) �n cazul condamnarii la pedeapsa �nchisorii mai mare de 10 ani, dupa trecerea unui termen de 7 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;

d) �n cazul pedepsei detentiunii pe viata comutate sau �nlocuite cu pedeapsa �nchisorii, dupa trecerea unui termen de 7 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei cu �nchisoare.

Procurorul general poate dispune, �n cazuri exceptionale, reducerea termenelor prevazute �n acest articol.

 

Art. 136. - Calculul termenului de reabilitare

Termenele prevazute �n art. 134 si 135 se socotesc de la data c�nd a luat sf�rsit executarea pedepsei principale sau de la data c�nd aceasta s-a prescris.

Pentru cei condamnati la pedeapsa cu amenda termenul curge din momentul �n care amenda a fost achitata sau executarea ei s-a stins �n alt mod.

�n caz de gratiere totala sau de gratiere a restului de pedeapsa, termenul curge de la data actului de gratiere.

 

Art. 137. - Conditiile reabilitarii judecatoresti

Cererea de reabilitare judecatoreasca se admite daca cel condamnat �ntruneste urmatoarele conditii:

a) nu a suferit o noua condamnare �n intervalul prevazut �n art. 135;

b) �si are asigurata existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste, precum si �n cazul c�nd are v�rsta de a fi pensionat sau este incapabil de munca;

c) a avut o buna conduita;

d) a achitat �n �ntregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la plata carora a fost obligat, afara de cazul c�nd partea vatamata a renuntat la despagubiri, sau c�nd instanta constata ca cel condamnat si-a �ndeplinit �n mod regulat obligatiile privitoare la dispozitiile civile din hotar�rea de condamnare.

C�nd instanta constata ca nu este �ndeplinita conditia de la lit. d), dar aceasta nu se datoreste relei-vointe a condamnatului, poate dispune reabilitarea.

 

Art. 138. - Re�nnoirea cererii de reabilitare

�n caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate face o noua cerere dec�t dupa un termen de 3 ani, �n cazul condamnarii la pedeapsa �nchisorii mai mare de 10 ani, dupa un termen de 2 ani �n cazul condamnarii la pedeapsa �nchisorii mai mare de 5 ani si dupa un termen de un an �n celelalte cazuri; aceste termene se socotesc de la data respingerii cererii.

Conditiile aratate �n art. 137 trebuie sa fie �ndeplinite si pentru intervalul de timp care a precedat noua cerere.

C�nd respingerea cererii se bazeaza pe lipsa de forme, ea poate fi re�nnoita potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.

 

Art. 139 - Anularea reabilitarii

Reabilitarea judecatoreasca va fi anulata c�nd dupa acordarea ei s-a descoperit ca cel reabilitat mai suferise o alta condamnare, care daca ar fi fost cunoscuta, ducea la respingerea cererii de reabilitare.

TITLUL VIII

�NTELESUL UNOR TERMENI SAU EXPRESII �N LEGEA PENALA

 

Art. 140. - Dispozitii generale

Ori de c�te ori legea penala foloseste un termen sau o expresie din cele aratate �n prezentul titlu, �ntelesul acestora este cel prevazut �n articolele urmatoare, afara de cazul c�nd legea penala dispune altfel.

 

Art. 141. - Legea penala

Prin lege penala se �ntelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa �n legi sau decrete.

Pedeaps� prev�zut� de lege.

 

Art. 1411. � Prin pedeaps� prev�zut� de lege se �ntelege pedeapsa prev�zut� �n textul de lege care incrimineaz� fapta s�v�rsit� �n forma consumat�, f�r� luarea �n considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.

 

Art. 142. � Teritoriul

Prin termenul teritoriu din expresiile teritoriul Rom�niei si teritoriul tarii se �ntelege �ntinderea de pam�nt si apele cuprinse �ntre frontiere, cu subsolul si spatiul aerian, precum si marea teritoriala cu solul, subsolul si spatiul aerian ale acesteia.

 

Art. 143. - Infractiune sav�rsita pe teritoriul tarii

Prin infractiune sav�rsita pe teritoriul tarii se �ntelege orice infractiune comisa pe teritoriul aratat �n art. 142 sau pe o nava ori o aeronava rom�na.

Infractiunea se considera sav�rsita pe teritoriul tarii si atunci c�nd pe acest teritoriu ori pe o nava sau aeronava rom�na s-a efectuat numai un act de executare ori s-a produs rezultatul infractiunii.

 

Art. 144. - Sav�rsirea unei infractiuni

Prin sav�rsirea unei  infractiuni sau comiterea unei infractiuni se �ntelege sav�rsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa, precum si participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice.

 

Art. 145. � Public

Prin termenul public se �ntelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau

Alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.

 

Art. 146. � Consecinte deosebit de grave

Prin consecinte deosebit de grave se �ntelege o pagub� material� mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grav� a activit�tii, cauzat� unei autorit�ti publice sau oric�reia dintre unit�tile la care se refer� art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.

 

Art. 147 - Functionar public si functionar

Prin functionar public se �ntelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o �nsarcinare de orice natura, retribuita sau nu, �n serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145.

Prin functionar se �ntelege persoana mentionata �n alin. 1, precum si orice salariat care exercita o �nsarcinare �n serviciul unei alte persoane juridice dec�t cele prevazute �n acel alineat.

 

Art. 148 - Abrogat.

 

Art. 149 - Rude apropiate

Rude apropiate sunt ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum

si persoanele devenite prin �nfiere, potrivit legii, astfel de rude.

Dispozitiile din legea penala privitoare la rude apropiate, �n limitele prevazute de alineatul precedent, se aplica �n caz de �nfiere cu efecte depline, persoanei �nfiate c�t si descendentilor acesteia si �n raport cu rudele firesti, iar �n caz de �nfiere cu efecte restr�nse, �nfiatului c�t si descendentilor acestuia si �n raport cu rudele �nfietorului.

 

Art. 1491. - Membru de familie

Prin membru de familie se �ntelege sotul sau ruda apropiata, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste �mpreuna cu faptuitorul.

 

Art. 150. - Secrete de stat si �nscrisuri oficiale

Secrete de stat sunt documentele si datele care prezinta �n mod vadit acest caracter, precum si cele declarate sau calificate astfel prin hotar�re a Guvernului.

�nscris oficial este orice �nscris care emana de la o unitate din cele la care se refera art. 145 sau care apartine unei asemenea unitati.

 

Art. 151. � Arme

Arme sunt instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin dispozitii legale.

Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme si care au fost �ntrebuintate pentru atac.

 

Art. 152. - Fapta sav�rsita �n public

Fapta se considera sav�rsita �n public atunci c�nd a fost comisa:

a) �ntr-un loc care prin natura sau destinatia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nici o persoana;

b) �n orice alt loc accesibil publicului, daca sunt de fata doua sau mai multe persoane;

c) �n loc neaccesibil publicului, cu intentia �nsa ca fapta sa fie auzita sau vazuta si daca acest rezultat s-a produs fata de doua sau mai multe persoane;

d) �ntr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu exceptia reuniunilor care pot fi considerate ca au caracter de familie, datorita naturii relatiilor dintre persoanele participante;

e) prin orice mijloace cu privire la care faptuitorul si-a dat seama ca fapta ar putea ajunge la cunostinta publicului.

 

Art. 153. - Timp de razboi

Timp de razboi este intervalul de timp de la data declararii mobilizarii sau de la �nceperea operatiilor de razboi p�na la data trecerii armatei la starea de pace.

 

Art. 154. - Calculul timpului

La calcularea timpului ziua se socoteste de 24 de ore si saptam�na de 7 zile. Luna si anul se socotesc �mplinite cu o zi �nainte de ziua corespunzatoare datei de la care au �nceput sa curga.

 

PARTEA SPECIALA

 

TITLUL I

INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI STATULUI

 

Art. 155. � Tradarea

Fapta cetateanului rom�n sau a persoanei fara cetatenie, domiciliata pe teritoriul statului rom�n, de a intra �n legatura cu o putere sau cu o organizatie straina ori cu agenti ai acestora, �n scopul de a suprima sau stirbi unitatea si indivizibilitatea, suveranitatea sau independenta statului, prin actiuni de provocare de razboi contra tarii sau de �nlesnire a ocupatiei militare straine, ori de subminare economica sau politica a statului, ori de aservire fata de o putere straina, sau de ajutare a unei puteri straine pentru desfasurarea unei activitati dusmanoase �mpotriva sigurantei statului, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 156. - Tradarea prin ajutarea inamicului

Fapta cetateanului rom�n sau a persoanei fara cetatenie domiciliata pe teritoriul statului rom�n, care, �n timp de razboi:

a) preda teritorii, orase, pozitii de aparare, depozite ori instalatii ale fortelor armate rom�ne sau care servesc apararii;

b) preda nave, aeronave, masini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot sluji purtarii razboiului;

c) procura dusmanului oameni, valori si materiale de orice fel;

d) trece de partea inamicului sau efectueaza alte actiuni care sunt de natura sa favorizeze activitatea dusmanului ori sa slabeasca puterea de lupta a fortelor armate rom�ne sau a armatelor aliate, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza cetateanul rom�n sau persoana fara cetatenie domiciliata pe teritoriul statului rom�n, care, �n timp de razboi, lupta sau face parte din formatii de lupta �mpotriva statului rom�n sau a aliatilor sai.

 

Art. 157. - Tradarea prin transmitere de secrete

Transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, precum si procurarea de documente sau date ce constituie secrete de stat, ori detinerea de asemenea documente de catre acei care nu au calitatea de a le cunoaste, �n scopul transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, sav�rsite de un cetatean rom�n sau de o persoana fara cetatenie domiciliata pe teritoriul statului rom�n, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Aceleasi fapte, daca privesc alte documente sau date care prin caracterul si importanta lor fac ca fapta sav�rsita sa pericliteze siguranta statului, se pedepsesc cu �nchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 158. - Actiunile dusmanoase contra statului

Faptele prevazute �n art. 155 si �n art. 156, sav�rsite de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul statului rom�n, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 159. � Spionajul

Faptele prevazute �n art. 157, sav�rsite de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul statului rom�n, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 160. - Atentatul care pune �n pericol siguranta statului

Atentatul sav�rsit contra vietii, integritatii corporale ori sanatatii unei persoane care �ndeplineste o activitate importanta de stat sau alta activitate publica importanta, �n �mprejurari care fac ca fapta sa puna �n pericol siguranta statului, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea  unor drepturi.

 

Art. 161. - Atentatul contra unei colectivitati

Atentatul sav�rsit contra unei colectivitati prin otraviri �n masa, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, de natura sa slabeasca puterea de stat, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 162 - Subminarea puterii de stat

Actiunea armata de natura sa slabeasca puterea de stat se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Orice alte actiuni violente sav�rsite de mai multe persoane �mpreuna, de natura sa atraga aceleasi urmari, se pedepsesc cu �nchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 163 - Actele de diversiune

Distrugerea, degradarea sau aducerea �n stare de ne�ntrebuintare, �n �ntregime sau �n parte, prin explozii, incendii sau �n orice alt mod, a uzinelor, instalatiilor industriale, masinilor, cailor de comunicatie, mijloacelor de transport, mijloacelor de telecomunicatie, constructiilor, produselor industriale sau agricole, ori a altor bunuri, daca fapta este de natura sa aduca �n orice mod atingere sigurantei statului, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 164. - Abrogat.

 

Art. 165 - Subminarea economiei nationale

Fapta de a folosi o unitate din cele la care se refera art. 145, ori de a �mpiedica activitatea normala a acesteia, daca fapta este de natura sa submineze economia nationala, se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Daca fapta prevazuta �n alineatul precedent a produs pagube importante economiei nationale, pedeapsa este detentiunea pe viata sau �nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 166. - Propaganda �n favoarea statului totalitar

Propaganda �n vederea instaurarii unui stat totalitar, sav�rsita prin orice mijloace, �n public, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

Propaganda consta �n rasp�ndirea, �n mod sistematic, sau �n apologia unor idei, conceptii sau doctrine cu intentia de a convinge si de a atrage noi adepti.

 

Art. 1661. � Actiuni �mpotriva ordinii constitutionale

�ntreprinderea oric�rei actiuni pentru schimbarea prin actiuni ilegale si prin violent� a ordinii constitutionale sau a caracterului national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului rom�n se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 167. � Complotul

Initierea sau constituirea unei asociatii sau grupari �n scopul sav�rsirii vreuneia dintre infractiunile prevazute �n art. 155 - 163, 165 si 1661, ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asociatii sau grupari se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare dec�t sanctiunea prevazuta de lege pentru cea mai grava dintre infractiunile care intra �n scopul asociatiei sau gruparii.

Daca faptele prevazute �n alin. 1 au fost urmate de sav�rsirea unei infractiuni, se aplica regulile de la concursul de infractiuni.

Nu se pedepseste persoana care, sav�rsind fapta prevazuta �n alin. 1 sau 3, o denunta mai �nainte de a fi fost descoperita.

 

Art. 168. - Compromiterea unor interese de stat

Distrugerea, alterarea ori ascunderea unui document sau �nscris �n care sunt stabilite drepturi ale statului rom�n �n raport cu o putere straina, daca fapta este de natura a compromite interesele de stat, se pedepsesc cu �nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 1681. - Comunicarea de informatii false

Comunicarea sau r�sp�ndirea, prin orice mijloace, de stiri, date sau informatii false ori de documente falsificate, dac� prin aceasta se pune �n pericol siguranta statului, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

 

Art. 169. - Divulgarea secretului care pericliteaza siguranta statului

Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor documente sau date, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca fapta este de natura sa puna �n pericol siguranta statului, se pedepseste cu �nchisoare de la 7 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Detinerea �n afara �ndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat, daca fapta este de natura sa puna �n pericol siguranta statului, se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 10 ani.

Cu pedeapsa prevazuta �n alin. 2 se sanctioneaza detinerea �n afara �ndatoririlor de serviciu a altor documente �n vederea divulgarii, daca fapta este de natura sa puna �n pericol siguranta statului.

Daca faptele prevazute �n alineatele precedente sunt sav�rsite de orice alta persoana, pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 7 ani.

 

Art. 170. � Nedenuntarea

Omisiunea de a denunta de �ndata sav�rsirea vreuneia dintre infractiunile prevazute �n art. 155 - 163, 165, 1661 si 167 se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.

Omisiunea de a denunta, sav�rsita de sot sau de o ruda apropiata, nu se pedepseste.

Nu se pedepseste persoana care mai �nainte de a se fi �nceput urmarirea penala pentru infractiunea nedenuntata, �ncunostinteaza autoritatile competente despre acea infractiune sau care, chiar dupa ce s-a �nceput urmarirea penala ori dupa ce vinovatii au fost descoperiti, a �nlesnit arestarea acestora.

 

Art. 171. - Infractiuni contra reprezentantului unui stat strain

Infractiunile contra vietii, integritatii corporale, sanatatii, libertatii sau demnitatii, sav�rsite �mpotriva reprezentantului unui stat strain, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta sav�rsita, al carei maxim se sporeste cu 2 ani.

Actiunea penala se pune �n miscare la dorinta exprimata de guvernul strain.

 

Art. 172. - Unele cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei

Participantul la infractiunile prevazute �n prezentul titlu nu se pedepseste, daca denunta �n timp util sav�rsirea infractiunii, astfel ca sa fie �mpiedicata consumarea ei, sau daca �mpiedica el �nsusi consumarea infractiunii si apoi o denunta.

Participantul care, dupa ce urmarirea penala a �nceput ori infractorii au fost descoperiti, �nlesneste arestarea acestora, se sanctioneaza cu o pedeapsa ale carei limite se reduc la jumatate.

 

Art. 173. - Sanctionarea tentativei, tainuirii si favorizarii

Tentativa infractiunilor prevazute �n prezentul titlu se pedepseste.

Se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de masuri �n vederea comiterii infractiunilor prevazute �n art. 156, 157, 159 - 163, 165, 166, 1661 si art. 158 raportat la infractiunea de tradare prin ajutarea inamicului.

Tainuirea si favorizarea privitoare la infractiunile din acest titlu se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 10 ani.

Pedeapsa aplicata tainuitorului sau favorizatorului nu poate fi mai mare dec�t pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.

Tainuirea si favorizarea sav�rsite de sot sau de o ruda apropiata �n cazul infractiunilor prevazute �n art. 155 - 163, 165, 1661 si 167 se pedepsesc. Limitele pedepsei prevazute �n alin. 3 se reduc la jumatate, iar �n cazul celorlalte infractiuni tainuirea si favorizarea nu se pedepsesc.

 

TITLUL II

INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI

 

Capitolul I

Infractiuni contra vietii, integritatii corporale Si sanatatii

 

Sectiunea I

Omuciderea

 

Art. 174. � Omorul

Uciderea unei persoane se pedepseste cu �nchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.

 

Art. 175. - Omorul calificat

Omorul sav�rsit �n vreuna din urmatoarele �mprejurari:

a) cu premeditare;

b) din interes material;

c) asupra sotului sau unei rude apropiate;

d) profit�nd de starea de neputinta a victimei de a se apara;

e) prin mijloace ce pun �n pericol viata mai multor persoane;

f) �n legatura cu �ndeplinirea �ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei;

g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse;

h) pentru a �nlesni sau a ascunde sav�rsirea altei infractiuni;

i) �n public, se pedepseste cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.

 

Art. 176. - Omorul deosebit de grav

Omorul sav�rsit �n vreuna din urmatoarele �mprejurari:

a) prin cruzimi;

b) asupra a doua sau mai multor persoane;

c) de catre o persoana care a mai sav�rsit un omor;

d) pentru a sav�rsi sau a ascunde sav�rsirea unei t�lharii sau piraterii;

e) asupra unei femei gravide;

f) asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, �n timpul sau �n legatura cu �ndeplinirea �ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora,

g) de c�tre un judec�tor sau procuror, politist, jandarm sau militar, �n timpul sau �n leg�tur� cu �ndeplinirea �ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora,

se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.

 

Art. 177. � Pruncuciderea

Uciderea copilului nou-nascut, sav�rsita imediat dupa nastere de catre mama aflata �ntr-o stare de tulburare pricinuita de nastere, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.

 

Art. 178. - Uciderea din culpa

Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activitati, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.

C�nd uciderea din culpa a unei persoane este sav�rsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, av�nd �n s�nge o �mbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla �n stare de ebrietate, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta sav�rsita din culpa, de orice alta persoana �n exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla �n stare de ebrietate.

Daca prin fapta sav�rsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, la maximul pedepselor prevazute �n alineatele precedente se poate adauga un spor p�na la 3 ani.

 

Art. 179. - Determinarea sau �nlesnirea sinuciderii

Fapta de a determina sau de a �nlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea sau �ncercarea de sinucidere a avut loc, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.

C�nd fapta prevazuta �n alineatul precedent s-a sav�rsit fata de un minor sau fata de o persoana care nu era �n stare sa-si dea seama de fapta sa, ori nu putea fi stap�na pe actele sale, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 10 ani.

 

Sectiunea II

Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii

 

Art. 180. - Lovirea sau alte violente

Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu �nchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

(11) Faptele prevazute la alin. 1 sav�rsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu �nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.

Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare �ngrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(21) Faptele prevazute la alin. 2 sav�rsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu �nchisoare de la unu la 2 ani sau cu amenda.

Actiunea penala se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate. �n cazul faptelor prevazute la alin. 11  si 21  actiunea penala se pune �n miscare si din oficiu.

�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala, produc�ndu-si efectele si �n cazul �n care actiunea penala a fost pusa �n miscare din oficiu.

 

Art. 181. - Vatamarea corporala

Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare �ngrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

(11) Fapta prevazuta la alin. 1 sav�rsita asupra membrilor familiei se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

Actiunea penala se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate. �n cazul faptelor prevazute la alin. 1  actiunea penala se pune �n miscare si din oficiu.

�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala, produc�ndu-si efectele si �n cazul �n care actiunea penala a fost pusa �n miscare din oficiu.

 

Art. 182. - Vatamarea corporala grava

Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare �ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.

Daca fapta a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, �ncetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea �n primejdie a vietii persoanei, pedeapsa este �nchisoarea de la 2 la 10 ani.

C�nd fapta a fost sav�rsita �n scopul producerii consecintelor prevazute la alin. 1 si 2, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 12 ani.

Tentativa faptei prevazute �n alin. 3 se pedepseste.

 

Art. 183. - Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte

Daca vreuna dintre faptele prevazute �n art. 180 - 182 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani.

 

Art. 184. - Vatamarea corporala din culpa

Fapta prevazuta la art. 180 alin. 2 si 21, care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare �ngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum si cea prevazuta la art. 181, sav�rsite din culpa, se pedepsesc cu �nchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute la art. 182 alin. 1 sau 2, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

C�nd sav�rsirea faptei prevazute �n alin. 1 este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru �ndeplinirea unei anume activitati, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

Fapta prevazuta �n alin. 2 daca este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere aratate �n alineatul precedent se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

(41) Daca faptele prevazute la alin. 3 si 4 sunt sav�rsite de catre o persoana care se afla �n stare de ebrietate, pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 3 ani, �n cazul alin. 3, si �nchisoarea de la unu la 5 ani, �n cazul alin. 4.

Pentru faptele prevazute �n alin. 1 si 3, actiunea penala se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate.

�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.

 

Sectiunea III

Avortul

 

Art. 185. - Provocarea ilegala a avortului

�ntreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, sav�rsita �n vreuna dintre urmatoarele �mprejurari:

a) �n afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate �n acest scop;

b) de catre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate;

c) daca v�rsta sarcinii a depasit patrusprezece saptam�ni, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

�ntreruperea cursului sarcinii, sav�rsita �n orice conditii, fara consimtam�ntul femeii �nsarcinate, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca prin faptele prevazute �n alin. 1 si 2 s-a cauzat femeii �nsarcinate vreo vatamare corporala grava, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca fapta a avut ca urmare moartea femeii �nsarcinate, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

�n cazul c�nd fapta prevazuta �n alin. 2 si 3 a fost sav�rsita de medic, pe l�nga pedeapsa �nchisorii, se va aplica si interdictia exercitarii profesiei de medic, potrivit art. 64 lit. c).

Tentativa se pedepseste.

Nu se pedepseste �ntreruperea cursului sarcinii efectuata de medic:

a) daca �ntreruperea cursului sarcinii era necesara pentru a salva viata, sanatatea sau integritatea corporala a femeii �nsarcinate de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi �nlaturat altfel;

b) �n cazul prevazut �n alin. 1 lit. c), c�nd �ntreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale;

c) �n cazul prevazut �n alin. 2, c�nd femeia �nsarcinata s-a aflat �n imposibilitate de a-si exprima vointa, iar �ntreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale.

 

Art. 186. - Abrogat.

 

Art. 187. - Abrogat.

 

Art. 188. - Abrogat.

 

Capitolul II

Infractiuni contra libertatii persoanei

 

Art. 189. - Lipsirea de libertate �n mod ilegal

Lipsirea de libertate a unei persoane �n mod ilegal se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani.

�n cazul �n care fapta este sav�rsita prin simularea de calitati oficiale, prin rapire, de o persoana �narmata, de doua sau mai multe persoane �mpreuna sau daca �n schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj, precum si �n cazul �n care victima este minora sau este supusa unor suferinte ori sanatatea sau viata �i este pusa �n pericol, pedeapsa este �nchisoarea de la 7 la 15 ani.

Cu pedeapsa �nchisorii de la 7 la 15 ani se sanctioneaza si lipsirea de libertate a unei persoane sav�rsita �n scopul de a o obliga la practicarea prostitutiei.

Daca pentru eliberarea persoanei se cere, �n orice mod, ca statul, o persoana juridica, o organizatie internationala interguvernamentala sau un grup de persoane sa �ndeplineasca sau sa nu �ndeplineasca un anumit act, pedeapsa este �nchisoarea de la 7 la 18 ani.

Daca faptele prevazute la alin. 1 - 4 se sav�rsesc de catre o persoana care face parte dintr-un grup organizat, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani, �n cazul alin. 1, �nchisoarea de la 7 la 18 ani, �n cazul alin. 2 si 3, �nchisoarea de la 10 la 20 de ani, �n cazul alin. 4.

Daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este �nchisoarea de la 15 la 25 de ani.

Tentativa faptelor prevazute la alin. 1 - 4 se pedepseste.

Constituie tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri �n vederea comiterii faptei prevazute la alin. 4.

 

Art. 190. � Sclavia

Punerea sau tinerea unei persoane �n stare de sclavie, precum si traficul de sclavi, se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.

 

Art. 191. - Supunerea la munca fortata sau obligatorie

Fapta de a supune o persoana, �n alte cazuri dec�t cele prevazute de dispozitiile legale, la prestarea unei munci contra vointei sale sau la o munca obligatorie, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

 

Art. 192. - Violarea de domiciliu

Patrunderea fara drept, �n orice mod, �ntr-o locuinta, �ncapere, dependinta sau loc �mprejmuit tin�nd de acestea, fara consimtam�ntul persoanei care le foloseste, sau refuzul de a le parasi la cererea acesteia, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 4 ani.

�n cazul �n care fapta se sav�rseste de o persoana �narmata, de doua sau mai multe persoane �mpreuna, �n timpul noptii sau prin folosire de calitati mincinoase, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 10 ani.21

Pentru fapta prevazuta �n alin. 1, actiunea penala se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate. �mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.

 

Art. 193. � Amenintarea

Fapta de a ameninta o persoan� cu s�v�rsirea unei infractiuni sau a unei fapte p�gubitoare �ndreptate �mpotriva ei, a sotului ori a unei rude apropiate, dac� este de natur� s� o alarmeze, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend�, f�r� ca pedeapsa aplicat� s� poat� dep�si sanctiunea prev�zut� de lege pentru infractiunea care a format obiectul amenint�rii.

Actiunea penala se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate.

�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.

 

Art. 194. � Santajul

Constr�ngerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dob�ndi �n mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

C�nd constr�ngerea consta �n amenintarea cu darea �n vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata, pedeapsa este �nchisoarea de la 2 la 7 ani.

 

Art. 195. - Violarea secretului corespondentei

Deschiderea unei corespondente adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicari efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanta, fara drept, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza sustragerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului unei corespondente, chiar atunci c�nd a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din greseala, ori divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, chiar �n cazul �n care faptuitorul a luat cunostinta de acesta din greseala sau din �nt�mplare.

Actiunea penala se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate.

�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.

 

Art. 196 - Divulgarea secretului profesional

Divulgarea, fara drept, a unor date, de catre acela caruia i-au fost �ncredintate, sau de care a luat cunostinta �n virtutea profesiei ori functiei, daca fapta este de natura a aduce prejudicii unei persoane, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Actiunea penala se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate.

�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.

 

Capitolul III

Infractiuni privitoare la viata sexuala

 

Art. 197. � Violul

Actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, prin constr�ngerea acesteia sau profit�nd de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi, daca:

a) fapta a fost sav�rsita de doua sau mai multe persoane �mpreuna;

b) victima se afla �n �ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau �n tratamentul faptuitorului;

b1) victima este membru al familiei;

c) s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii.

Pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi, daca victima nu a �mplinit v�rsta de 15 ani, iar daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este �nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Actiunea penala pentru fapta prevazuta �n alin. 1 se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate.

Abrogat.

 

Art. 198. - Actul sexual cu un minor

Actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex care nu a �mplinit v�rsta de 15 ani se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex �ntre 15-18 ani, daca fapta este sav�rsita de tutore sau curator ori de catre supraveghetor, �ngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori daca faptuitorul a abuzat de �ncrederea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asupra acesteia.

Daca actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a �mplinit v�rsta de 18 ani, a fost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de catre f�ptuitor, direct sau indirect, victimei, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca faptele prevazute �n alin. 1-3 au fost sav�rsite �n scopul producerii de materiale pornografice, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca pentru realizarea acestui scop s-a folosit constr�ngerea, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.

C�nd fapta prevazuta �n alin. 1 a fost sav�rsita �n �mprejurarile prevazute �n art. 197 alin. 2 lit. b) ori daca faptele prevazute �n alin. 1-4 au avut urmarile prevazute �n art. 197 alin. 2 lit. c), pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este �nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 199. - Seductia

Fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie, determina o persoana de sex feminin mai mica de 18 ani, de a avea cu el raport sexual, se pedepseste cu �nchisoare de la 1 la 5 ani.

�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.

 

Art. 200. - Abrogat

 

Art. 201.- Perversiunea sexuala

Actele de perversiune sexuala sav�rsite �n public sau daca au produs scandal public se pedepsesc cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

Actele de perversiune sexuala cu o persoana care nu a �mplinit v�rsta de 15 ani se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si actele de perversiune sexuala cu o persoana �ntre 15-18 ani, daca fapta este sav�rsita de tutore sau curator ori de catre supraveghetor, �ngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori daca f�ptuitorul a abuzat de �ncrederea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asupra acesteia.

Daca actele de perversiune sexuala cu o persoana care nu a �mplinit v�rsta de 18 ani au fost determinate de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de catre faptuitor, direct sau indirect, victimei, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Dac� faptele prevazute �n alin. 2, 3 si 31 au fost sav�rsite �n scopul producerii de materiale pornografice, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca  pentru realizarea acestui scop s-a folosit constr�ngerea, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.

Actele de perversiune sexuala cu o persoana �n imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa sau prin constr�ngere se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca fapta prevazuta �n alin. 1 - 4 are ca urmare vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este �nchisoarea de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 202. � Coruptia sexuala

Actele cu caracter obscen sav�rsite asupra unui minor sau �n prezenta unui minor se pedepsesc cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

C�nd actele prev�zute la alin. 1 se sav�rsesc �n cadrul familiei, pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 7 ani.

Daca faptele prevazute �n alin. 1 si 2 au fost sav�rsite �n scopul producerii de materiale pornografice, maximul special al pedepsei se majoreaza cu 2 ani.

Ademenirea unei persoane �n vederea sav�rsirii de acte sexuale cu un minor de sex diferit sau de acelasi sex se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

 

Art. 203. � Incestul

Raportul sexual �ntre rude �n linie directa sau �ntre frati si surori se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.

 

Art. 2031. � Hartuirea sexuala

Hartuirea unei persoane prin amenintare sau constr�ngere, �n scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala, de catre o persoana care abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care i-o confera functia �ndeplinita la locul de munca se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

 

Art. 204. - Sanctionarea tentativei

Tentativa infractiunilor prevazute �n art. 197, 198 si 201-203 se pedepseste.

 

Capitolul IV

Infractiuni contra demnitatii

 

Art. 205. � Insulta - Abrogat

 

Art. 206. � Calomnia - Abrogat

 

Art. 207. - Proba veritatii - Abrogat

 

TITLUL III

INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

 

Art. 208. � Furtul

Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtam�ntul acestuia, �n scopul de a si-l �nsusi pe nedrept, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 12 ani.

Se considera bunuri mobile si orice energie care are o valoare economica, precum si �nscrisurile.

Fapta constituie furt chiar daca bunul apartine �n �ntregime sau �n parte faptuitorului, dar �n momentul sav�rsirii acel bun se gasea �n posesia sau detinerea legitima a altei persoane.

De asemenea, constituie furt luarea �n conditiile alin. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept.

 

Art. 209. - Furtul calificat

Furtul sav�rsit �n urmatoarele �mprejurari:

a) de doua sau mai multe persoane �mpreuna;

b) de o persoana av�nd asupra sa o arma sau o substanta narcotica;

c) de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita;

d) asupra unei persoane aflate �n imposibilitate de a-si exprima vointa sau de a se apara;

e) �ntr-un loc public;

f) �ntr-un mijloc de transport �n comun;

g) �n timpul noptii;

h) �n timpul unei calamitati;

i) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase,

se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 15 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si furtul privind:

a) un bun care face parte din patrimoniul cultural;

b) un act care serveste pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau identificare.

Furtul privind urmatoarele categorii de bunuri:

a) titei, gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorina, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisterna;

b) componente ale sistemelor de irigatii;

c) componente ale retelelor electrice;

d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare �n caz de incendiu sau alte situatii de urgenta publica;

e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incendiu, la accidente de cale ferata, rutiere, navale sau aeriene, ori �n caz de dezastru;

f) instalatii de siguranta si dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian si componente ale acestora, precum si componente ale mijloacelor de transport aferente;

g) bunuri prin �nsusirea carora se pune �n pericol siguranta traficului si a persoanelor pe drumurile publice;

h) cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii, radiocomunicatii, precum si componente de comunicatii se pedepseste cu �nchisoare de la 4 la 18 ani.

Furtul care a produs consecinte deosebit de grave se pedepseste cu �nchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

�n cazul prevazut la alin. 3 lit. a), sunt considerate tentativa si efectuarea de sapaturi pe terenul aflat �n zona de protectie a conductei de transport al titeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum si detinerea, �n acele locuri sau �n apropierea depozitelor, cisternelor sau vagoanelor-cisterna, a stuturilor, instalatiilor sau oricaror altor dispozitive de prindere ori perforare.

 

Art. 210. - Pedepsirea unor furturi la pl�ngerea prealabila

Furtul sav�rsit intre soti ori �ntre rude apropiate, sau de catre un minor �n paguba tutorelui sau, ori de catre cel care locuieste �mpreuna cu persoana vatamata sau este gazduit de aceasta, se urmareste numai la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate.

�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.

 

Art. 211. � T�lharia

Furtul sav�rsit prin �ntrebuintare de violente sau amenintari ori prin punerea victimei �n stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de �ntrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru �nlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 18 ani.

T�lharia sav�rsita �n urmatoarele �mprejurari:

a) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;

b) �n timpul noptii;

c) �ntr-un loc public sau �ntr-un mijloc de transport,

se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 20 de ani.

 

(21) Pedeapsa este �nchisoarea de la 7 la 20 de ani, daca t�lharia a fost sav�rsita:

a) de doua sau mai multe persoane �mpreuna;

b) de o persoana av�nd asupra sa o arma, o substanta narcotica ori paralizanta;

c) �ntr-o locuinta sau �n dependinte ale acesteia;

d) �n timpul unei calamitati;

e) a avut vreuna din urmarile aratate �n art. 182.

T�lharia care a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 212. � Pirateria

Jefuirea prin acte de violenta sav�rsite �n scopuri personale, de echipajul sau pasagerii unei nave �mpotriva persoanelor sau bunurilor care se gasesc pe acea nava ori �mpotriva altei nave, daca navele se afla �n marea libera sau �ntr-un loc care nu este supus jurisdictiei nici unui stat, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 18 ani.

Daca pirateria a avut vreuna dintre urmarile aratate �n art. 182, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 20 de ani.

Pirateria care a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Dispozitiile alineatelor precedente se aplica �n mod corespunzator si c�nd infractiunea de piraterie s-a comis pe o aeronava sau �ntre aeronave si nave.

 

Art. 213. - Abuzul de �ncredere

�nsusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amenda.

Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia cazului c�nd acesta este �n �ntregime sau �n parte al statului, actiunea penala se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate.

�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.

 

Art. 214. - Gestiunea frauduloasa

Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinta, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri, se  edepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Gestiunea frauduloasa sav�rsita �n scopul de a dob�ndi un folos material se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia cazului c�nd acesta este �n �ntregime sau �n parte proprietatea statului, actiunea penala pentru fapta prevazuta �n alin. 1 se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate.

 

Art. 215. � �nselaciunea

Inducerea �n eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, �n scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 12 ani.

�nselaciunea sav�rsita prin folosire de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 15 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el �nsusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.

Inducerea sau mentinerea �n eroare a unei persoane cu prilejul �ncheierii sau executarii unui contract, sav�rsita �n asa fel �nc�t, fara aceasta eroare, cel �nselat nu ar fi �ncheiat sau executat contractul �n conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta �n alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.

Emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, �n totul sau �n parte, ori de a interzice trasului de a plati �nainte de expirarea termenului de prezentare, �n scopul aratat �n alin. 1, daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta �n alin. 2.

�nselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu �nchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 2151. � Delapidarea

�nsusirea, folosirea sau traficarea, de catre un functionar, �n interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza, se pedepsesc cu �nchisoare de la unu la 15 ani.

�n cazul �n care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 216. - �nsusirea bunului gasit

Fapta de a nu preda �n termen de 10 zile un bun gasit autoritatilor sau celui care l-a pierdut, sau de a dispune de acel bun ca de al sau, se pedepseste cu �nchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si �nsusirea pe nedrept a unui bun mobil ce apartine altuia, ajuns din eroare �n posesia faptuitorului.

 

Art. 217. � Distrugerea

Distrugerea, degradarea ori aducerea �n stare de ne�ntrebuintare a unui bun apartin�nd altuia sau �mpiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si �nlaturarea masurilor luate, se pedepsesc cu �nchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda.

�n cazul �n care bunul are deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea valoare, pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 10 ani.

Distrugerea, degradarea sau aducerea �n stare de ne�ntrebuintare a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de �nalta tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor magistrale de alimentare cu apa, se pedepsesc cu �nchisoare de la unu la 10 ani.

Daca distrugerea, degradarea sau aducerea �n stare de ne�ntrebuintare se sav�rseste prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 15 ani.

Dispozitiile prevazute �n alin. 2, 3 si 4 se aplica chiar daca bunul apartine faptuitorului.

Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia cazului c�nd acesta este �n �ntregime sau �n parte al statului, actiunea penala pentru fapta prevazuta �n alin. 1 se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate. �mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.

 

Art. 218. - Distrugerea calificata

Daca faptele prevazute �n art. 217 au avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, iar daca au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este detentiunea pe viata sau �nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Dezastrul consta �n distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport �n comun, de marfuri sau persoane, ori a unor instalatii sau lucrari si care a avut ca urmare moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori sanatatii mai multor persoane.

 

Art. 219. - Distrugerea din culpa

Distrugerea, degradarea ori aducerea �n stare de ne�ntrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine faptuitorului, �n cazul �n care fapta este sav�rsita prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, se pedepsesc cu �nchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza distrugerea ori degradarea din culpa a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de �nalta tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor magistrale de alimentare cu apa, daca a avut ca urmare aducerea �n stare de ne�ntrebuintare a acestora.

Distrugerea, degradarea sau aducerea �n stare de ne�ntrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine faptuitorului, �n cazul �n care a avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu �nchisoare de la unu la 6 ani, iar daca a avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 12 ani.

C�nd dezastrul ori consecintele deosebit de grave s-au produs ca urmare a parasirii postului sau a sav�rsirii oricarei alte fapte de catre personalul de conducere al unui mijloc de transport �n comun ori de catre personalul care asigura direct securitatea unor asemenea transporturi, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani.

 

Art. 220. - Tulburarea de posesie

Ocuparea, �n �ntregime sau �n parte, fara drept, a unui imobil aflat �n posesia altuia, fara consimtam�ntul acestuia sau fara aprobare prealabila primita �n conditiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se pedepseste cu �nchisoare de la 1 la 5 ani.

Daca fapta prevazuta �n alin. 1 se sav�rseste prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este �nchisoarea de la 2 la 7 ani.

Daca fapta prevazuta �n alin. 2 se sav�rseste de doua sau mai multe persoane �mpreuna, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 15 ani.

�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.

 

Art. 221. � Tainuirea

Primirea, dob�ndirea sau transformarea unui bun ori �nlesnirea valorificarii acestuia, cunosc�nd ca bunul provine din sav�rsirea unei fapte prevazute de legea penala, daca prin aceasta s-a urmarit obtinerea, pentru sine ori pentru altul, a unui folos material, se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 luni la 7 ani, fara ca sanctiunea aplicata sa poata depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit.

Tainuirea sav�rsita de sot sau de o ruda apropiata nu se pedepseste.

 

Art. 222. - Sanctionarea tentativei

Tentativa infractiunilor prevazute �n art. 208 - 212, 215, 2151, 217 si 218 se pedepseste.

 

TITLUL IV

INFRACTIUNI CONTRA AVUTULUI OBSTESC

 

Art. 223. � 235. � Abrogate

 

TITLUL V

INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATII

 

Art. 236. - Ofensa adusa unor �nsemne

Orice manifestare prin care se exprima dispret pentru �nsemnele Rom�niei se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Manifestarea prin care se exprima dispret pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritatile se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.

 

Art. 2361. - Defaimarea tarii sau a natiunii � Abrogat

 

Art. 237. - Abrogat.

 

Art. 238. - Abrogat.

 

Art. 239. � Ultrajul

Amenintarea s�v�rsit� nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct� contra unui functionar public care �ndeplineste o functie ce implic� exercitiul autorit�tii de stat, aflat �n exercitiul functiunii ori pentru fapte �ndeplinite �n exercitiul functiunii, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 2 ani.

Lovirea sau orice acte de violent�, s�v�rsite �mpotriva unui functionar public care �ndeplineste o functie ce implic� exercitiul autorit�tii de stat, aflat �n exercitiul functiunii ori pentru fapte �ndeplinite �n exercitiul functiunii, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend�.

V�t�marea corporal�, s�v�rsit� �mpotriva unui functionar public care �ndeplineste o functie ce implic� exercitiul autorit�tii de stat, aflat �n exercitiul functiunii ori pentru fapte �ndeplinite �n exercitiul functiunii, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 6 ani.

V�t�marea corporal� grav�, s�v�rsit� �mpotriva unui functionar public care �ndeplineste o functie ce implic� exercitiul autorit�tii de stat, aflat �n exercitiul functiunii ori pentru fapte �ndeplinite �n exercitiul functiunii, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 12 ani.

 

Art. 2391. � Cazuri speciale de pedepsire

�n cazul infractiunilor prev�zute �n art. 180�182, art. 189 si 193, s�v�rsite �mpotriva sotului, copiilor sau p�rintilor unui judecator, procuror, politist, jandarm ori miltar, �n scop de intimidare sau de r�zbunare pentru acte sau fapte �ndeplinite �n exercitiul functiunii, maximul pedepsei se majoreaz� cu 2 ani.

 

Art. 240 - Uzurparea de calitati oficiale

Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, �nsotita sau urmata de �ndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

 

Art. 241 - Portul nelegal de decoratii sau semne distinctive

Purtarea, fara drept, de decoratii, de uniforme sau de semne distinctive ale unui organ de stat, se pedepseste cu �nchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

Purtarea, fara drept, de uniforme, grade sau insigne militare, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Daca fapta prevazuta �n alineatul precedent se sav�rseste �n timp de razboi, pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 5 ani.

 

Art. 242. - Sustragerea sau distrugerea de �nscrisuri

Sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt �nscris care se afla �n pastrarea ori �n detinerea unui organ sau unei institutii de stat ori a unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 5 ani.

Distrugerea din culpa a vreunuia dintre �nscrisurile prevazute �n alineatul precedent, care prezinta o valoare artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea valoare, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Daca faptele prevazute �n alin. 1 si 2 sunt sav�rsite de un functionar public �n exercitiul atributiilor de serviciu, maximul pedepselor prevazute �n aceste alineate se majoreaza cu un an.

Tentativa infractiunii prevazute �n alin. 1 se pedepseste.

 

Art. 243. - Ruperea de sigilii

�nlaturarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat se pedepseste cu �nchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda.

Daca fapta a fost sav�rsita de custode, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

 

Art. 244. - Sustragerea de sub sechestru

Sustragerea unui bun care este legal sechestrat se pedepseste cu �nchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda.

Daca fapta a fost sav�rsita de custode, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

 

Art. 245. - Abrogat.

 

TITLUL VI

INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITATI DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVITATI REGLEMENTATE DE LEGE

 

Capitolul I

Infractiuni de serviciu sau �n legatura cu serviciul

 

Art. 246. - Abuzul �n serviciu contra intereselor persoanelor

Fapta functionarului public, care, �n exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu �ndeplineste un act ori �l �ndeplineste �n mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

 

Art. 247. - Abuzul �n serviciu prin �ngradirea unor drepturi

�ngr�direa, de c�tre un functionar public, a folosintei sau a exercitiului drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situatii de inferioritate pe temei de ras�, nationalitate, etnie, limb�, religie, gen, orientare sexual�, opinie, apartenent� politic�, convingeri, avere, origine social�, v�rst�, dizabilitate, boal� cronic� necontagioas� sau infectie HIV/SIDA, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

 

Art. 248. - Abuzul �n serviciu contra intereselor publice

Fapta functionarului public, care, �n exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu �ndeplineste un act ori �l �ndeplineste �n mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare �nsemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

 

Art. 2481. - Abuzul �n serviciu �n forma calificata

Daca faptele prevazute �n art. 246, 247 si 248 au avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu �nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 249. - Neglijenta �n serviciu

�ncalcarea din culpa, de catre un functionar public, a unei �ndatoriri de serviciu, prin ne�ndeplinirea acesteia sau prin �ndeplinirea ei defectuoasa, daca s-a cauzat o tulburare �nsemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane, se pedepseste cu �nchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.

Fapta prevazuta �n alin. 1, daca a avut consecinte deosebit de grave, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 10 ani.

 

Art. 250. - Purtarea abuziva

�ntrebuintarea de expresii jignitoare fat� de o persoan�, de c�tre un functionar public �n exercitiul atributiilor de serviciu, se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la un an sau cu amend�.

Amenintarea s�v�rsit� de c�tre un functionar public, �n conditiile alin. 1, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend�.

Lovirea sau alte acte de violent� s�v�rsite de c�tre un functionar public, �n conditiile alin. 1, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend�.

V�t�marea corporal� s�v�rsit� de c�tre un functionar public, �n conditiile alin. 1, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 6 ani.

V�t�marea corporal� grav� s�v�rsit� de c�tre un functionar public, �n conditiile alin. 1, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 12 ani.

 

Art. 251. - Abrogat.

 

Art. 252. - Neglijenta �n pastrarea secretului de stat Neglijenta care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat, precum si neglijenta care a dat prilej altei persoane sa afle un asemenea secret, daca fapta este de natura sa aduca atingere intereselor statului, se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani.

 

Art. 253. - Abrogat.

 

Art. 2531. � Conflictul de interese

Fapta functionarului public care, �n exercitiul atributiilor de serviciu, �ndeplineste un act ori particip� la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul s�u, o rud� ori un afin p�n� la gradul II inclusiv, sau pentru o alt� persoan� cu care s-a aflat �n raporturi comerciale ori de munc� �n ultimii 5 ani sau din partea c�reia a beneficiat ori beneficiaz� de servicii sau foloase de orice natur�, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie public� pe durat� maxim�.

Dispozitiile alin. 1 nu se aplic� �n cazul emiterii, aprob�rii sau adopt�rii actelor normative.

 

Art. 254 - Luarea de mita

Fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, �n scopul de a �ndeplini, a nu �ndeplini ori a �nt�rzia �ndeplinirea unui act privitor la �ndatoririle sale de serviciu sau �n scopul de a face un act contrar acestor �ndatoriri, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Fapta prevazuta �n alin. 1, daca a fost sav�rsita de un functionar cu atributii de control, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor �n bani.

 

Art. 255 - Darea de mita

Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, �n modurile si scopurile aratate �n art. 254, se pedepsesc cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Fapta prevazuta �n alineatul precedent nu constituie infractiune atunci c�nd mituitorul a fost constr�ns prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.

Mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai �nainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infractiune.

Dispozitiile art. 254 alin. 3 se aplica �n mod corespunzator, chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare.

Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat �n cazurile aratate �n alin. 2 si 3.

 

Art. 256 - Primirea de foloase necuvenite

Primirea de catre un functionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, dupa ce a �ndeplinit un act �n virtutea functiei sale si la care era obligat �n temeiul acesteia, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor �n bani.

 

Art. 257. - Traficul de influenta

Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, sav�rsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra �n atributiile sale de serviciu, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 10 ani.

Dispozitiile art. 256 alin. 2 se aplica �n mod corespunzator.

 

Art. 258. - Fapte sav�rsite de alti functionari

Dispozitiile art. 246 - 250 privitoare la functionari publici se aplica si celorlalti functionari, �n acest caz maximul pedepsei reduc�ndu-se cu o treime.

 

Capitolul II

Infractiuni care �mpiedica �nfaptuirea justitiei

 

Art. 259. - Denuntarea calomnioasa

�nvinuirea mincinoasa facuta prin denunt sau pl�ngere, cu privire la sav�rsirea unei infractiuni de catre o anume persoana, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, �n sprijinul unei �nvinuiri nedrepte, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

Daca cel care a sav�rsit fapta declara mai �nainte de punerea �n miscare a actiunii penale fata de persoana �n contra careia s-a facut denuntul sau pl�ngerea, ori �mpotriva careia s-au produs probele, ca denuntul, pl�ngerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se reduce potrivit art. 76.

 

Art. 260. - Marturia mincinoasa

Fapta martorului care �ntr-o cauza penala, civila, disciplinara sau �n orice alta cauza �n care se asculta martori, face afirmatii mincinoase, ori nu spune tot ce stie privitor la �mprejurarile esentiale asupra carora a fost �ntrebat, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

Fapta prevazuta �n alineatul precedent nu se pedepseste daca, �n cauzele penale mai �nainte de a se produce arestarea inculpatului, ori �n toate cauzele mai �nainte de a se fi pronuntat o hotar�re sau de a se fi dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase, martorul �si retrage marturia.

Daca retragerea marturiei a intervenit �n cauzele penale dupa ce s-a produs arestarea inculpatului sau �n toate cauzele dupa ce s-a pronuntat o hotar�re sau dupa ce s-a dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase, instanta va reduce pedeapsa potrivit art. 76.

Dispozitiile alin. 1 - 3 se aplica �n mod corespunzator si expertului sau interpretului.

 

Art. 261. - �ncercarea de a determina marturia mincinoasa

�ncercarea de a determina o persoana prin constr�ngere ori corupere sa dea declaratii mincinoase �ntr-o cauza penala, civila, disciplinara sau �n orice alta cauza �n care se asculta martori, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Dispozitiile din alineatul precedent se aplica si �n cazul �n care fapta este sav�rsita fata de un expert sau de un interpret.

 

Art. 2611. - �mpiedicarea participarii �n proces

�mpiedicarea participarii �ntr-o cauza penala, civila, disciplinara sau �n orice alta cauza, a unui martor, expert, interpret sau aparator, sav�rsita prin violenta, amenintare sau prin orice alt mijloc de constr�ngere �ndreptat �mpotriva sa ori a sotului sau a unei rude apropiate, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 7 ani.

Tentativa se pedepseste.

 

Art. 262. - Nedenuntarea unor infractiuni

Omisiunea de a denunta de �ndata sav�rsirea vreuneia dintre infractiunile prevazute �n art. 174, 175, 176, 211, 212, 2151 , 217 alin. 2 - 4, art. 218 alin. 1 si art. 276 alin. 3 se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani.

Fapta prevazuta �n alin. 1, sav�rsita de sot sau de o ruda apropiata, nu se pedepseste.

Nu se pedepseste persoana care, mai �nainte de a se fi �nceput urmarirea penala pentru infractiunea nedenuntata, �ncunostinteaza autoritatile competente despre acea infractiune sau care, chiar dupa ce s-a �nceput urmarirea penala ori dupa ce vinovatii au fost descoperiti, a �nlesnit arestarea acestora.

 

Art. 263. - Omisiunea sesizarii organelor judiciare

Fapta functionarului public care, lu�nd cunostinta de sav�rsirea unei infractiuni �n legatura cu serviciul �n cadrul caruia �si �ndeplineste  sarcinile, omite sesizarea de �ndata a procurorului sau a organului de urmarire penala, potrivit legii de procedura penala, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 5 ani.

Daca fapta este sav�rsita de catre un functionar public cu atributii de conducere sau de control, pedeapsa este �nchisoarea de la 6 luni la 7 ani.

 

Art. 264. - Favorizarea infractorului

Ajutorul dat unui infractor fara o �ntelegere stabilita �nainte sau �n timpul sav�rsirii infractiunii, pentru a �ngreuia sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 7 ani.

Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare dec�t pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.

Favorizarea sav�rsita de sot sau de o ruda apropiata nu se pedepseste.

 

Art. 265. - Omisiunea de a �ncunostinta organele judiciare

Fapta de a nu aduce la cunostinta organelor judiciare a unor �mprejurari care, daca ar fi cunoscute, ar duce la stabilirea nevinovatiei unei persoane trimise �n judecata sau condamnate pe nedrept ori la eliberarea unei persoane tinute �n arest preventiv pe nedrept, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.

Fapta prevazuta �n alineatul precedent nu se pedepseste daca prin aducerea la cunostinta, persoana care are aceasta obligatie ar produce un prejudiciu pentru ea, pentru sotul sau sau pentru o ruda apropiata.

 

Art. 266. - Arestarea nelegala si cercetarea abuziva

Retinerea sau arestarea nelegala, ori supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguranta sau educative, �n alt mod dec�t cel prevazut prin dispozitiile legale, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

�ntrebuintarea de promisiuni, amenintari sau violente �mpotriva unei persoane aflate �n curs de cercetare, ancheta penala ori de judecata, pentru obtinerea de declaratii, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si �ntrebuintarea de promisiuni, amenintari sau violente fata de un martor, expert sau interpret.

 

Art. 267. - Supunerea la rele tratamente

Supunerea la rele tratamente a unei persoane aflate �n stare de retinere, detinere ori �n executarea unei masuri de siguranta sau educative, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

 

Art. 2671.  - Tortura

Fapta prin care se provoaca unei persoane, cu intentie, o durere sau suferinte puternice, fizice ori psihice, �ndeosebi cu scopul de a obtine de la aceasta persoana sau de la o persoana terta informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terte persoane, sau pentru oricare alt motiv bazat pe o forma de discriminare oricare ar fi ea, atunci c�nd o asemenea durere sau astfel de suferinte sunt aplicate de catre un agent al autoritatii publice sau de orice alta persoana care actioneaza cu titlu oficial sau la instigarea ori cu consimtam�ntul expres sau tacit al unor asemenea  ersoane, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.

Daca fapta prevazuta la alin. 1 a avut vreuna din urmarile aratate �n art. 181 sau 182, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 10 ani.

Tortura care a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 ani.

Tentativa se pedepseste.

Nici o �mprejurare exceptionala, oricare ar fi ea, fie ca este vorba de stare de razboi sau de amenintari cu razboiul, de instabilitate politica interna sau de orice alta stare de exceptie, nu poate fi invocata pentru a justifica tortura; de asemenea, nu poate fi invocat nici ordinul superiorului sau al unei autoritati publice.

Faptele prevazute �n alin. 1 nu constituie infractiunea de tortura daca durerea sau suferintele rezulta exclusiv din sanctiuni legale si sunt inerente acestor sanctiuni sau ocazionate de ele.

 

Art. 268. - Represiunea nedreapta

Fapta de a pune �n miscare actiunea penala, de a dispune arestarea, de a trimite �n judecata sau de a condamna pe o persoana, stiind ca este nevinovata, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.

 

Art. 269. � Evadarea

Evadarea din starea legala de retinere sau de detinere se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 2 ani.

Daca fapta este sav�rsita prin folosire de violente, de arme sau de alte instrumente ori de catre doua sau mai multe persoane �mpreuna, pedeapsa este �nchisoarea de la 2 la 8 ani.

Pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare se adauga la pedeapsa ce se executa, fara a se putea depasi maximul general al �nchisorii.

Tentativa se pedepseste.

 

Art. 270. - �nlesnirea evadarii

�nlesnirea prin orice mijloace a evadarii se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani, iar daca fapta s-a sav�rsit de catre o persoana care avea �ndatorirea de a pazi pe cel care a evadat, pedeapsa este �nchisoarea de la 2 la 7 ani.

�nlesnirea evadarii �n conditiile art. 269 alin. 2 se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 8 ani, iar daca fapta este sav�rsita de o persoana care avea �ndatorirea de a pazi pe cel care a evadat, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 10 ani.

�nlesnirea evadarii unei persoane retinute, arestate sau condamnate pentru o infractiune pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 10 ani, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani, iar daca fapta este sav�rsita de o persoana care avea �ndatorirea de a pazi pe cel care a evadat, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 12 ani.

�nlesnirea evadarii sav�rsita din culpa, de catre o persoana care avea �ndatorirea de a pazi pe cel care a evadat, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani.

Tentativa la faptele prevazute �n alin. 1, 2 si 3 se pedepseste.

 

Art. 271. - Nerespectarea hotar�rilor judecatoresti

�mpotrivirea la executarea unei hot�r�ri judec�toresti, prin amenintare fat� de organul de executare, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani, iar dac� fapta a fost s�v�rsit� prin acte de violent�, pedeapsa este de la unu la 5 ani.

�mpiedicarea unei persoane de a folosi o locuinta ori parte dintr-o locuinta sau imobil, detinute �n baza unei hotar�ri judecatoresti, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Daca fapta prevazuta �n alin. 2 se sav�rseste prin amenintare, pedeapsa este �nchisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar daca fapta a fost sav�rsita prin acte de violenta, pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 5 ani.

Nerespectarea hot�r�rilor judec�toresti, prin sustragerea de la executarea m�surilor de sigurant� prev�zute �n art. 112 lit. c), d) si g), se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la 3 luni sau cu amend�.

Nerespectarea hot�r�rilor judec�toresti, prin neexecutarea, cu rea-credint�, a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice, prev�zute �n art. 714 si art. 715 alin. 2, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend�.

 

Art. 272. - Retinerea sau distrugerea de �nscrisuri

Retinerea sau distrugerea unui �nscris emis de un organ de urmarire penala, de o instanta de judecata sau de un alt organ de jurisdictie, ori �mpiedicarea �n orice mod ca un �nscris destinat unuia dintre organele sus-aratate sa ajunga la acesta, c�nd astfel de �nscrisuri sunt necesare solutionarii unei cauze, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

 

Capitolul III

Infractiuni contra sigurantei circulatiei pe caile ferate

 

Art. 273. - Ne�ndeplinirea �ndatoririlor de serviciu sau �ndeplinirea lor defectuoasa, din culpa

Ne�ndeplinirea �ndatoririlor de serviciu sau �ndeplinirea lor defectuoasa, din culpa, de catre angajatii cailor ferate, daca aceasta ar fi putut pune �n pericol siguranta circulatiei mijloacelor de transport ale cailor ferate, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

C�nd fapta prevazuta �n alineatul precedent a avut ca urmare o tulburare �n activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 7 ani, iar �n cazul c�nd s-a produs o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani.

 

Art. 274. - Ne�ndeplinirea cu stiinta a �ndatoririlor de serviciu sau �ndeplinirea lor defectuoasa

Ne�ndeplinirea cu stiinta a �ndatoririlor de serviciu sau �ndeplinirea lor defectuoasa, de catre angajatii cailor ferate, daca aceasta ar putea pune �n pericol siguranta circulatiei mijloacelor de transport ale cailor ferate, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

Daca �ndeplinirea defectuoasa sau ne�ndeplinirea cu stiinta aratata �n alin. 1 a avut ca urmare o tulburare �n activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 10 ani, iar �n cazul c�nd s-a produs o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 275. - Parasirea postului si prezenta la serviciu �n stare de ebrietate

Parasirea postului, �n orice mod si sub orice forma, de angajatii care asigura direct siguranta circulatiei mijloacelor de transport ale cailor ferate, daca prin aceasta s-ar fi putut pune �n pericol siguranta circulatiei mijloacelor de transport, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza exercitarea atributiilor de serviciu �n stare de ebrietate de catre angajatii care asigura direct siguranta circulatiei mijloacelor de transport ale cailor ferate.

C�nd prin faptele prevazute �n alineatele precedente s-a produs o tulburare �n activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani, iar �n cazul c�nd s-a produs o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 276. - Distrugerea si semnalizarea falsa

Distrugerea, degradarea ori aducerea �n stare de ne�ntrebuintare a liniei ferate sau a instalatiilor de cale ferata, ori asezarea de obstacole pe linia ferata, daca prin aceasta s-ar fi putut pune �n pericol siguranta mijloacelor de transport ale cailor ferate, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 12 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza sav�rsirea de acte de semnalizare falsa sau sav�rsirea oricaror alte acte de natura a induce �n eroare personalul cailor ferate �n timpul executarii serviciului, daca aceste fapte ar fi putut expune la un pericol de accident sau de catastrofa de cale ferata.

�n cazul c�nd faptele prevazute �n alineatele precedente au avut ca urmare o tulburare �n activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca au produs o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este detentiunea pe viata sau �nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Sav�rsirea din culpa a faptelor aratate �n alin. 1, 2 si 3 se pedepseste �n cazul alin. 1 si 2 cu �nchisoare de la unu la 5 ani, iar �n cazul alin. 3, cu �nchisoare de la 3 la 7 ani daca s-a produs o tulburare �n activitatea de  transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, si �nchisoare de la 10 la 15 ani daca s-a produs o catastrofa de cale ferata.

Daca vreuna dintre faptele prevazute �n acest articol este sav�rsita de catre un angajat al cailor ferate, la maximul pedepsei prevazute pentru fapta comisa se poate adauga un spor p�na la 2 ani, fara a se putea depasi maximul general al pedepsei.

Tentativa la faptele prevazute �n alin. 1 - 3 se pedepseste.

 

Art. 277. - Accidentul si catastrofa de cale ferata

Accidentul de cale ferata consta �n distrugerea sau degradarea importanta adusa materialului rulant de cale sau altor instalatii feroviare �n cursul circulatiei sau manevrei mijloacelor de transport ale cailor ferate.

Catastrofa de cale ferata consta �n deraierea, rasturnarea sau prabusirea unui mijloc de transport al cailor ferate, sau �n producerea unui alt asemenea rezultat, precum si �n ciocnirea a doua mijloace de transport ale cailor ferate sau a unui mijloc de transport al cailor ferate cu un alt vehicul, daca s-au produs urmari deosebit de grave prin moartea sau vatamarea integritatii corporale a unor persoane, ori prin distrugerea sau degradarea mijloacelor de transport ale cailor ferate, a instalatiilor de cale ferata sau a marfurilor �ncredintate pentru transport.

 

Art. 278. - Punerea �n miscare a actiunii penale

Actiunea penala pentru faptele prevazute �n art. 273 alin. 1, art. 274 alin. 1 si art. 275 alin. 1 si 2 se pune �n miscare numai la sesizarea organelor competente ale cailor ferate.

 

Capitolul IV

Infractiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activitati reglementate de lege

 

Art. 279. - Nerespectarea regimului armelor si munitiilor

Detinerea, portul, confectionarea, transportul, precum si orice operatie privind circulatia armelor si munitiilor sau functionarea atelierelor de reparat arme, f�r� drept, se pedepsesc cu �nchisoare de la 2 la 8 ani.

Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� si nedepunerea armei sau a munitiei �n termenul fixat de lege la organul competent, de c�tre cel c�ruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilit�tii permisului.

Se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani:

a) detinerea, �nstr�inarea sau portul, f�r� drept, de arme ascunse ori de arme militare, precum si a munitiei pentru astfel de arme;

b) detinerea, �nstr�inarea sau portul, f�r� drept, a mai multor arme cu exceptia celor prev�zute la lit. a, precum si a armelor de panoplie, ori munitiei respective �n cantit�ti mari.

Portul de arme, f�r� drept, �n localul unit�tilor de stat sau al altor unit�ti la care se refer� art. 145, la �ntruniri publice ori �n localuri de alegeri, se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 15 ani.

Tentativa se pedepseste. 

 

Art. 2791. - Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive

Primirea, detinerea, folosirea, cererea, modificarea, �nstr�inarea, dispersarea, expunerea, transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor a altor materii radioactive, precum si orice alte operatiuni privind circulatia acestora, f�r� drept, se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Dac� faptele prev�zute �n alin. 1 au produs pericol public, au avut vreuna dintre urm�rile ar�tate �n art. 181 sau 182 ori au cauzat o pagub� material�, pedeapsa este �nchisoarea de la 4 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Sustragerea ori distrugerea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Dac� faptele prev�zute �n alin. 3 au produs pericol public sau au avut vreuna dintre urm�rile ar�tate �n art. 181 sau 182, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

�n cazul �n care faptele prev�zute �n alin. 1 si 3 au avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, iar dac� s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este detentiunea pe viat� sau �nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Amenintarea, adresat� unui stat, unei organizatii internationale sau unei persoane fizice ori juridice, cu folosirea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive, �n scopul de a provoca v�t�marea corporal� sau moartea unor persoane ori pagube materiale, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 12 ani.

Dac� fapta prev�zut� �n alin. 6 este conditionat� de �ndeplinirea sau ne�ndeplinirea unui act sau c�nd prin amenintare, sub orice form�, se pretinde a se da ori a se preda materiale nucleare sau alte materii radioactive, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste. 

 

Art. 280. - Nerespectarea regimului materialelor explozive

Producerea, experimentarea, prelucrarea, detinerea, transportul sau folosirea materiilor explozive sau orice alte operatiuni privind aceste materii f�r� drept se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Sustragerea materiilor explozive se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. C�nd faptele prev�zute �n alin. 1 si 2 privesc o cantitate mai mare de 1 kg echivalent trotil sau c�nd cantitatea de exploziv este �nsotit� de materiale de initiere, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Faptele prev�zute �n alin. 1 si 2, dac� au produs pericol public sau au avut vreuna dintre urm�rile ar�tate �n art. 181 sau 182, se pedepsesc cu �nchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� si fapta prev�zut� �n alin. 1, dac� a cauzat o pagub� material�.

�n cazul �n care faptele prev�zute �n alineatele precedente au avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, iar dac� s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este detentiunea pe viat� sau �nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Amenintarea, adresat� unui stat, unei organizatii internationale sau unei persoane fizice sau juridice, cu folosirea materiilor explozive �n scopul de a provoca v�t�marea corporal� sau moartea unor persoane ori pagube materiale se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 12 ani.

Fapta de amenintare cu folosirea materiilor explozive, s�v�rsit� �n conditiile ar�tate �n art. 2791 alin. 7, se sanctioneaz� cu pedeapsa prev�zut� �n acel alineat.

Tentativa se pedepseste. 

 

Art. 2801. - Nerespectarea regimului de ocrotire al unor bunuri

�nstr�inarea, ascunderea sau orice alt� fapt� prin care se pricinuieste pierderea pentru patrimoniul cultural national sau pentru fondul arhivistic national a unui bun care potrivit legii, face parte din acel patrimoniu sau fond, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.

Dac� pierderea bunului pentru patrimoniul sau pentru fondul prev�zut �n alineatul precedent a fost pricinuit� prin s�v�rsirea unei fapte care constituie prin ea �ns�si o alt� infractiune, pedeapsa este cea prev�zut� de lege pentru infractiunea s�v�rsit�, al c�rei maxim se majoreaz� cu 3 ani.

Fapta prev�zut� �n alin. 1 nu se pedepseste, iar �n cazul faptelor prev�zute �n alin. 2 pedeapsa nu se majoreaz�, dac� �nainte ca hot�r�rea s� fi r�mas definitiv�, f�ptuitorul �nl�tur� rezultatul infractiunii f�c�nd ca bunul s� reintre �n acel patrimoniu sau fond. 

 

Art. 281. - Exercitarea f�r� drept a unei profesii

Exercitarea f�r� drept a unei profesii sau a oric�rei alte activit�ti pentru care legea cere autorizatie, ori exercitarea acestora �n alte conditii dec�t cele legale, dac� legea special� prevede c� s�v�rsirea unor astfel de fapte se sanctioneaz� potrivit legii penale, se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la 1 an sau cu amend�.

 

Art. 2811.  - Nerespectarea regimului transportului rutier public

Efectuarea transportului rutier public f�r� licent� de transport, f�r� licent� de executie pentru vehicul sau f�r� licent� de executie pentru traseu, dup� caz, ori cu licente cu valabilitatea expirat� se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la un an sau amend�.

Persoana care dispune efectuarea transportului rutier public �n conditiile prev�zute la alin. 1 sau consimte la efectuarea acestuia se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani ori amend�.

Eliberarea, cu stiint�, a unei licente de transport rutier public, a unei licente de executie pentru vehicul sau a unei licente de executie pentru traseu, f�r� respectarea legii, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

 

 

TITLUL VII

INFRACTIUNI DE FALS

 

Capitolul I

FALSIFICAREA DE MONEDE, TIMBRE SAU DE ALTE VALORI

 

 

            Art. 282 - Falsificarea de monede sau de alte valori

Falsificarea de moned� metalic�, moned� de h�rtie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea pl�tilor, emise de institutia bancar� ori de alte institutii de credit competente, sau falsificarea oric�ror alte titluri ori valori asem�n�toare, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� punerea �n circulatie, �n orice mod, a valorilor falsificate ar�tate �n alineatul precedent, sau detinerea lor �n vederea punerii �n circulatie.

Dac� faptele prev�zute �n alineatele precedente ar fi putut cauza o pagub� important� sistemului financiar, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar dac� au cauzat o pagub� important� sistemului financiar, pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste. 

 

Art. 283. - Falsificarea de timbre

Falsificarea de timbre, m�rci postale, plicuri postale, c�rti postale, bilete ori foi de c�l�torie sau transport, cupoane r�spuns international, ori punerea �n circulatie a unor astfel de valori falsificate, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepseste.

 

Art. 284. - Falsificarea de valori str�ine

Dispozitiile cuprinse �n acest capitol se aplic� si �n cazul c�nd infractiunea priveste monede sau timbre ale altor state ori alte valori str�ine.

 

Art. 285. - Detinerea de instrumente �n vederea falsific�rii de valori

Fabricarea ori detinerea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor enumerate �n art. 282-284 se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

 

Art. 2851. - Sanctionarea persoanei juridice

Dac� una dintre faptele prev�zute �n art. 282-285 a fost s�v�rsit� de o persoan� juridic�, pe l�ng� pedeapsa amenzii se aplic� si pedeapsa complementar� a dizolv�rii persoanei juridice sau a suspend�rii activit�tii ori a uneia dintre activit�tile persoanei juridice, dup� caz.

 

Capitolul II

FALSIFICAREA INSTRUMENTELOR DE AUTENTIFICARE SAU DE MARCARE

 

Art. 286. - Falsificarea instrumentelor oficiale

Falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare de care se folosesc unit�tile la care se refer� art. 145 se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Tentativa se pedepseste. 

 

Folosirea instrumentelor oficiale false

Art. 287. - Folosirea instrumentelor false ar�tate, �n art. 286 se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani.

Folosirea f�r� drept a unui sigiliu ori a unei stampile cu stema t�rii se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend�. 

 

Capitolul III

FALSURI �N �NSCRISURI

 

Art. 288. - Falsul material �n �nscrisuri oficiale

Falsificarea unui �nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui �n orice mod, de natur� s� produc� consecinte juridice, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani.

Falsul prev�zut �n alineatul precedent, s�v�rsit de un functionar �n exercitiul atributiilor de serviciu, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Sunt asimilate cu �nscrisurile oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate produc�toare de consecinte juridice.

Tentativa se pedepseste. 

 

Art. 289. � Falsul intelectual

Falsificarea unui �nscris oficial cu prilejul �ntocmirii acestuia, de c�tre un functionar aflat �n exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau �mprejur�ri necorespunz�toare adev�rului ori prin omisiunea cu stiint� de a insera unele date sau �mprejur�ri, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepseste. 

 

Art. 290. - Falsul �n �nscrisuri sub semn�tur� privat�

Falsificarea unui �nscris sub semn�tur� privat� prin vreunul din modurile ar�tate �n art. 288, dac� f�ptuitorul foloseste �nscrisul falsificat ori �l �ncredinteaz� altei persoane spre folosire, �n vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend�.

Tentativa se pedepseste. 

 

Art. 291. - Uzul de fals

Folosirea unui �nscris oficial ori sub semn�tur� privat�, cunosc�nd c� este fals, �n vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani c�nd �nscrisul este oficial, si cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend� c�nd �nscrisul este sub semn�tur� privat�. 

 

Art. 292. - Falsul �n declaratii

Declararea necorespunz�toare adev�rului, f�cut� unui organ sau institutii de stat ori unei alte unit�ti dintre cele la care se refer� art. 145, �n vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci c�nd, potrivit legii ori �mprejur�rilor, declaratia f�cut� serveste pentru producerea acelei consecinte, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend�. 

 

Art. 293. - Falsul privind identitatea

Prezentarea sub o identitate fals� ori atribuirea unei asemenea identit�ti altei persoane, pentru a induce sau a mentine �n eroare un organ sau o institutie de stat sau o alt� unitate dintre cele la care se refer� art. 145, �n vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani.

Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� �ncredintarea unui �nscris care serveste pentru dovedirea st�rii civile ori pentru legitimare sau identificare spre a fi folosit f�r� drept. 

 

 Art. 294. - Falsul prin folosirea emblemei Crucii Rosii

Folosirea f�r� drept a emblemei sau folosirea denumirii de crucea rosie ori a unei denumiri asimilate acesteia, precum si folosirea oric�rui semn sau oric�rei denumiri care constituie o imitatie a vreunei asemenea embleme ori denumiri, dac� fapt� a cauzat pagube materiale, se pedepsesc cu �nchisoare de la o lun� la 1 an sau cu amend�.

Dac� fapta se s�v�rseste �n timp de r�zboi, pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 5 ani. 

 

TITLUL VIII

INFRACTIUNI LA REGIMUL STABILIT PENTRU ANUMITE ACTIVIT�TI ECONOMICE

 

Art. 295. -Specula 

S�v�rsirea uneia dintre urm�toarele fapte:

a) cump�rarea �n scop de rev�nzare a produselor industriale sau agricole care potrivit dispozitiilor legale nu pot face obiectul comertului particular;

b) cump�rarea de produse industriale sau agricole, �n scop de prelucrare �n vederea rev�nz�rii, dac� ceea ce ar rezulta din prelucrare nu poate face, potrivit dispozitiilor legale, obiectul comertului particular,

c) - Abrogat

d) - Abrogat

se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Dispozitiile de la lit. c si d ale art. 295 au fost abrogate prin art. 8 din Legea nr. 12 din 6 august 1990 publicat� �n M. Of. nr. 97 din 8 august 1990, modificat� si republicat� �n M. Of. nr. 133 din 20 iunie 1991.

 

Art. 296. - �nsel�ciunea la m�sur�toare

�nselarea prin folosirea unui instrument de m�surat inexact ori prin folosirea frauduloas� a unui instrument de m�surat exact se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 5 ani.

Tentativa se pedepseste.

 

Art. 297. - �nsel�ciunea cu privire la calitatea m�rfurilor

Falsificarea ori substituirea de m�rfuri sau orice alte produse, precum si expunerea spre v�nzare sau v�nzarea de asemenea bunuri, cunosc�nd c� sunt falsificate ori substituite, se pedepsesc cu �nchisoare de la unu la 7 ani.

Dac� m�rfurile sau produsele au devenit, prin falsificare sau substituire, v�t�m�toare s�n�t�tii, sunt aplicabile  dispozitiile art. 313.

Tentativa se pedepseste. 

 

Art. 298. - Divulgarea secretului economic

Divulgarea unor date sau informatii care nu sunt destinate publicit�tii, de c�tre cel care le cunoaste datorit� atributiilor de serviciu, dac� fapta este de natur� s� produc� pagube, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.

Dac� fapta prev�zut� �n alineatul precedent este s�v�rsit� de alt� persoan�, oricare ar fi modul prin care a ajuns s� cunoasc� datele sau informatiile, pedeapsa este �nchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

 

Art. 299. - Contrafacerea obiectului unei inventii

Contrafacerea sau folosirea, f�r� drept, a obiectului unei inventii se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend�.

 

Art. 300. - Punerea �n circulatie a produselor contraf�cute

Punerea �n circulatie a produselor realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii f�r� drept a obiectului unei inventii se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani. 

 

Art. 301. - Concurenta neloial�

Fabricarea ori punerea �n circulatie a produselor care poart� denumiri de origine ori indicatii de provenient� false, precum si aplicarea pe produsele puse �n circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii, ori folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organizatiilor de comert ori industriale, �n scopul de a induce �n eroare pe beneficiari, se pedepsesc cu �nchisoare de la o lun� la 2 ani sau cu amend�. 

 

Art. 302. - Nerespectarea dispozitiilor privind operatii de import sau de export

Efectuarea, f�r� autorizatie, a oric�ror acte sau fapte care potrivit dispozitiilor legale sunt considerate operatiuni de import, export sau tranzit, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani si confiscarea partial� a averii.

 

Art. 3021. - Deturnarea de fonduri

Schimbarea destinatiei fondurilor b�nesti sau a resurselor materiale, f�r� respectarea prevederilor legale, dac� fapta a cauzat o perturbare a activit�tii economico-financiare sau a produs o pagub� unui organ ori unei institutii de stat sau unei alte unit�ti dintre cele la care se refer� art. 145, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Dac� fapta prev�zut� la alin. 1 a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 3022. - Nerespectarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri

Efectuarea oric�ror operatiuni de import de deseuri ori reziduuri de orice natur� sau de alte m�rfuri periculoase pentru s�n�tatea populatiei, pentru mediul �nconjur�tor, precum si introducerea, �n orice mod, sau tranzitarea acestora pe teritoriul t�rii, f�r� respectarea dispozitiilor legale, se pedepseste cu �nchisoarea de la 2 la 7 ani.

Dac� faptele prev�zute �n alineatul precedent au pus �n pericol s�n�tatea sau integritatea corporal� a unui num�r mare de persoane, au avut vreuna dintre urm�rile ar�tate �n art. 182 ori au cauzat o pagub� material� important�, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar �n cazul �n care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei nationale, pedeapsa este �nchisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste. 

 

TITLUL IX

INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELATII PRIVIND CONVIETUIREA SOCIAL�

 

Capitolul I

INFRACTIUNI CONTRA FAMILIEI

 

Art. 303. - Bigamia

�ncheierea unei noi c�s�torii de c�tre o persoan� c�s�torit� se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

Persoana nec�s�torit� care se c�s�toreste cu o persoan� pe care o stie c�s�torit� se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Faptele prev�zute �n prezentul articol nu se sanctioneaz� dac� prima sau cea de-a doua c�s�torie este declarat� nul� pentru alt motiv dec�t bigamia.

 

Art. 304. - Adulterul - Abrogat

 

Art. 305. - Abandonul de familie

S�v�rsirea de c�tre persoana care are obligatia legal� de a �ntretine, fat� de cel �ndrept�tit la �ntretinere, a uneia dintre urm�toarele fapte:

a) p�r�sirea, alungarea sau l�sarea f�r� ajutor, expun�ndu-l la suferinte fizice sau morale;

b) ne�ndeplinirea cu rea-credint� a obligatiei de �ntretinere prev�zute de lege;

c) neplata cu rea-credint�, timp de 2 luni, a pensiei de �ntretinere stabilit� pe cale judec�toreasc�, se pedepseste, �n cazurile prev�zute la lit. a) si b) cu �nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend�, iar �n cazul prev�zut la lit. c), cu �nchisoare de la unu la 3 ani sau cu amend�.

Actiunea penal� se pune �n miscare la pl�ngerea prealabil� a persoanei v�t�mate.

�mp�carea p�rtilor �nl�tur� r�spunderea penal�.

Dac� p�rtile nu s-au �mp�cat, dar �n cursul judec�tii inculpatul �si �ndeplineste obligatiile, instanta, �n cazul c�nd stabileste vinov�tia pronunt� �mpotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea conditionat� a execut�rii pedepsei, chiar dac� nu sunt �ndeplinite conditiile prev�zute �n art. 81.

Revocarea suspend�rii conditionate nu are loc dec�t �n cazul c�nd, �n cursul termenului de �ncercare, condamnatul s�v�rseste din nou infractiunea de abandon de familie. 

 

Art. 306. - Relele tratamente aplicate minorului

Punerea �n primejdie grav�, prin m�suri sau tratamente de orice fel, a dezvolt�rii fizice, intelectuale sau morale a minorului, de c�tre p�rinti sau de orice persoan� c�reia minorul i-a fost �ncredintat spre crestere si educare, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 307. - Nerespectarea m�surilor privind �ncredintarea minorului

Retinerea de c�tre un p�rinte a copilului s�u minor, f�r� consimt�m�ntul celuilalt p�rinte sau al persoanei c�reia i-a fost �ncredintat minorul potrivit legii, se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la 3 luni sau cu amend�.

Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� fapta persoanei c�reia i s-a �ncredintat minorul prin hot�r�re judec�toreasc�, spre crestere si educare, de a �mpiedica �n mod repetat pe oricare dintre p�rinti s� aib� leg�turi personale cu minorul, �n conditiile stabilite de p�rti sau de c�tre organul competent.

Actiunea penal� se pune �n miscare la pl�ngerea prealabil� a persoanei v�t�mate.

�mp�carea p�rtilor �nl�tur� r�spunderea penal�. 

 

Capitolul II

INFRACTIUNI CONTRA S�N�T�TII PUBLICE

 

Art. 308. - Z�d�rnicirea combaterii bolilor

Nerespectarea m�surilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor molipsitoare, dac� a avut ca urmare r�sp�ndirea unei asemenea boli, se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la 2 ani sau cu amend�. 

 

Art. 309. - Contaminarea veneric� si transmiterea sindromului imunodeficitar dob�ndit

Transmiterea unei boli venerice prin raport sexual, prin relatii sexuale �ntre persoane de acelasi sex sau prin acte de perversiune sexual�, de c�tre o persoan� care stie c� sufer� de o astfel de boal�, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

Transmiterea sindromului imundeficitar dob�ndit - SIDA - de c�tre o persoan� care stie c� sufer� de aceast� boal� se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 15 ani.

Instanta de judecat� va dispune m�sura de sigurant� a oblig�rii la tratament medical. 

 

Art. 3091. - Sustragerea de la tratament medical

Sustragerea de la executarea m�surii de sigurant� a oblig�rii la tratament medical, �n cazul infractiunii de contaminare veneric�, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amend�. 

 

Art. 310. - R�sp�ndirea bolilor la animale sau la plante

Nerespectarea m�surilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor molipsitoare la animale sau plante ori a d�un�torilor, dac� a avut ca urmare r�sp�ndirea unei asemenea boli ori a d�un�torilor, sau alte urm�ri grave, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amend�.

 

Art. 311. - Infectarea apei

Infectarea prin orice mijloace a surselor sau retelelor de ap�, dac� este d�un�toare s�n�t�tii oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepseste cu �nchisoare de la 6luni la 4 ani sau cu amend�.

 

Art. 312. � Traficul de stupefiante - Abrogat

             

Art. 313. - Falsificarea de alimente sau alte produse

Prepararea de alimente ori b�uturi falsificate, alterate sau interzise consumului, v�t�m�toare s�n�t�tii, expunerea spre v�nzare sau v�nzarea unor astfel de alimente sau b�uturi, cunosc�nd c� sunt falsificate sau alterate ori interzise consumului, se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 10 ani.

Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� falsificarea sau substituirea altor m�rfuri sau produse, dac� prin falsificare sau substituire acestea au devenit v�t�m�toare s�n�t�tii.

Punerea �n consum public de carne sau produse din carne, provenite din t�ieri de animale sustrase controlului veterinar, dac� a avut ca urmare �mboln�virea unei persoane, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani, iar dac� a avut ca urmare moartea, pedeapsa este �nchisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

            Dac� prin faptele prev�zute �n alin. 1 sau 2 s-au produs v�t�m�ri uneia sau mai multor persoane care necesit� pentru vindecare �ngrijiri medicale de cel mult 20 de zile, pedeapsa este �nchisoarea de la 4 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, iar dac� necesit� �ngrijiri medicale de cel mult 60 de zile, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

            �n cazul �n care prin faptele prev�zute �n alin. 1 sau 2 s-au produs v�t�m�ri uneia sau mai multor persoane care necesit� pentru vindecare mai mult de 60 de zile de �ngrijiri medicale ori vreuna din consecintele prev�zute �n art. 182 alin. 1, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar dac� a avut ca urmare moartea, pedeapsa este �nchisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

            Tentativa infractiunilor prev�zute la alin. 1 si 2 se pedepseste.

 

Capitolul III

INFRACTIUNI PRIVITOARE LA ASISTENTA CELOR �N PRIMEJDIE

 

Art. 314. - Punerea �n primejdie a unei persoane �n neputint� de se �ngriji

P�r�sirea, alungarea sau l�sarea f�r� ajutor, �n orice mod, a unui copil sau a unei persoane care nu are putinta de a se �ngriji, de c�tre acela care o are sub paz� sau �ngrijire, pun�ndu-i �n pericol iminent viata, s�n�tatea sau integritatea corporal�, se pedepsesc cu �nchisoare de la unu la 3 ani.

Este ap�rat� de pedeaps� persoana care, dup� s�v�rsirea faptei, �si reia de bun�-voie �ndatoririle.

 

Art. 315. - L�sarea f�r� ajutor

Omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a �nstiinta autoritatea, de c�tre cel care a g�sit o persoan� a c�rei viat�, s�n�tate sau integritate corporal� este �n primejdie si care este lipsit� de putinta de a se salva, se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la un an sau cu amend�.

 

Art. 316. � L�sarea f�r� ajutor prin omisiune de �nstiintare

Ne�nstiintarea autorit�tii de c�tre cel ce g�seste o persoan� abandonat� sau pierdut�, care are nevoie de ajutor, fiindu-i pus� �n pericol viata, s�n�tatea ori integritatea corporal�, se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la 6 luni sau cu amend�.

 

Capitolul IV

ALTE INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELATII PRIVIND CONVIETUIREA SOCIAL�

 

Art. 317. - Instigarea la discriminare

Instigarea la ur� pe temei de ras�, nationalitate, etnie, limb�, religie, gen, orientare sexual�, opinie, apartenent� politic�, convingeri, avere, origine social�, v�rst�, dizabilitate, boal� cronic� necontagioas� sau infectie HIV/SIDA se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend�.

 

Art. 318. - �mpiedicarea libert�tii cultelor

�mpiedicarea sau tulburarea libert�tii de exercitare a vreunui cult religios, care este organizat si functioneaz� potrivit legii, se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la 6 luni sau cu amend�.

Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� fapta de a obliga o persoan�, prin constr�ngere, s� participe la serviciile religioase ale vreunui cult, sau s� �ndeplineas� un act religios legat de exercitarea unui cult.

 

Art. 319. - Profanarea de morminte

Profanarea prin orice mijloace a unui morm�nt, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani.

 

Art. 320. - Tulburarea folosintei locuintei

Fapta prin care se tulbur� �n mod repetat folosinta locuintei locatarilor dintr-un imobil, ori prin care se �mpiedic� normala folosint� a locuintei, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend�.

Actiunea penal� se pune �n miscare la pl�ngerea prealabil� a persoanei v�t�mate.

�mp�carea p�rtilor �nl�tur� r�spunderea penal�.

 

Art. 321. - Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice

Fapta persoanei care, �n public, s�v�rseste acte sau gesturi, profereaz� cuvinte ori expresii, sau se ded� la orice alte manifest�ri prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public  ori se tulbur�, �n alt mod, linistea si ordinea public�, se pedepseste cu �nchisoare de la 1 la 5 ani.

Dac� prin fapta prev�zut� �n alin. 1 s-au tulburat grav linistea si ordinea public�, pedeapsa este �nchisoarea de la 2 la 7 ani. 

 

Art. 322. - �nc�ierarea

Participarea la o �nc�ierare �ntre mai multe persoane se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la  6 luni sau cu amend�.

Dac� �n cursul �nc�ier�rii s-a cauzat o v�t�mare grav� integrit�tii corporale sau s�n�t�tii unei persoane, cel care a s�v�rsit aceast� fapt� se pedepseste pentru infractiunea s�v�rsit�, al c�rei maxim se reduce cu un an. Ceilalti participanti la �nc�ierare se pedepsesc cu pedeapsa prev�zut� �n alin. 1.

�n cazul prev�zut �n alin. 2, dac� nu se cunoaste care dintre participanti au s�v�rsit faptele ar�tate �n acel alineat, se aplic� tuturor �nchisoarea de la 6 luni la 5 ani, c�nd s-a cauzat v�t�marea integrit�tii corporale sau s�n�t�tii. �n cazul �n care s-a cauzat moartea, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 15 ani.

Nu se pedepseste cel care a fost prins �n �nc�ierare �mpotriva vointei sale, sau care a �ncercat s� despart� pe altii, s� resping� un atac ori s� apere pe altul. 

 

Art. 323. - Asocierea pentru s�v�rsirea de infractiuni

Fapta de a se asocia sau de a initia constituirea unei asocieri �n scopul s�v�rsirii uneia sau mai multor infractiuni, altele dec�t cele ar�tate �n art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice form� a unei astfel de asocieri, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 15 ani, f�r� a se putea dep�si pedeapsa prev�zut� de lege pentru infractiunea ce intr� �n scopul asocierii.

Dac� fapta de asociere a fost urmat� de s�v�rsirea unei infractiuni, se aplic� celor care au s�v�rsit infractiunea respectiv� pedeapsa pentru acea infractiune, �n concurs cu pedeapsa prev�zut� �n alin. 1.

Nu se pedepsesc persoanele prev�zute �n alin. 1, care denunt� autorit�tilor asocierea mai �nainte de a fi fost descoperit� si de a se fi �nceput s�v�rsirea infractiunii care intr� �n scopul asocierii. 

 

Art. 324. - Instigarea public� si apologia infractiunilor

Fapta de a �ndemna publicul prin grai, scris sau prin orice alte mijloace, de a nu respecta legile, ori de a s�v�rsi fapte ce constituie infractiuni, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani, f�r� a se putea dep�si pedeapsa prev�zut� de lege pentru infractiunea la s�v�rsirea c�reia s-a instigat.

Dac� fapta prev�zut� �n alin. 1 este s�v�rsit� de un functionar public care �ndeplineste o functie ce implic� exercitiul autorit�tii de stat ori de c�tre o persoan� din cele prev�zute �n art. 160, pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 5 ani, f�r� a se putea dep�si pedeapsa maxim� prev�zut� de lege pentru infractiunea la s�v�rsirea c�reia s-a instigat.

Dac� instigarea public� a avut ca urmare s�v�rsirea infractiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prev�zut� de lege pentru acea infractiune.

Purtarea �n public a unei uniforme, embleme, insigne sau altor asemenea semne distinctive neautorizate, �n scopurile ar�tate �n alin. 1, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani.

Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� l�udarea �n public a celor care au s�v�rsit infractiuni sau a infractiunilor s�v�rsite de acestia. 

 

Art. 325. - R�sp�ndirea de materiale obscene

Fapta de a vinde sau r�sp�ndi, precum si de a confectiona ori detine, �n vederea r�sp�ndirii obiecte, desene, scrieri sau alte materiale cu caracter obscen, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amend�. 

 

Art. 326. - Cersetoria

Fapta persoanei care, av�nd capacitatea de a munci, apeleaz� �n mod repetat la mila publicului, cer�nd ajutor material, se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la 3 ani.

 

Art. 327. - Vagabondajul - Abrogat

 

Art. 328. - Prostitutia

Fapta persoanei care �si procur� mijloacele de existent� sau principalele mijloace de existent�, practic�nd �n acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani.

 

Art. 329. - Proxenetismul

�ndemnul ori �nlesnirea practic�rii prostitutiei sau tragerea de foloase de pe urma practic�rii prostitutiei de c�tre o persoan�, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

Recrutarea unei persoane pentru prostitutie ori traficul de persoane �n acest scop, precum si constr�ngerea la prostitutie se pedepsesc cu �nchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Dac� fapta prev�zut� �n alin. 1 sau 2 este s�v�rsit� fat� de un minor sau prezint� un alt caracter grav, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit sau au fost destinate s� serveasc�, direct sau indirect, la comiterea infractiunii prev�zute �n alin. 1 si 3 si cele care au fost dob�ndite prin s�v�rsirea acesteia se confisc�, iar dac� acestea nu se g�sesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor �n bani.

Tentativa se pedepseste. 

 

Art. 330. - Jocul de noroc

Organizarea sau �ng�duirea jocurilor de noroc pentru public, f�r� autorizare, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend�.

Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� organizarea sau �ng�duirea �n mod obisnuit a jocurilor de noroc, �ntr-o cas� particular�, �n scopul de a realiza foloase materiale.

 

TITLUL X

INFRACTIUNI CONTRA CAPACIT�TII DE AP�RARE A ROM�NIEI

 

Capitolul I

INFRACTIUNI S�V�RSITE DE MILITARI

 

Sectiunea I

Infractiuni contra ordinii si disciplinei militare

 

Art. 331. - Absenta nejustificat�

Absenta nejustificat� de la unitate sau serviciu, care a dep�sit 24 ore dar nu mai mult de 3 zile, a militarului �n termen sau concentrat, p�n� la gradul de sergent inclusiv, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 1 an.

Pedeapsa aplicat� militarului �n termen se execut� �ntr-o �nchisoare militar�.

�n timp de r�zboi, absenta nejustificat� a oric�rui militar de la unitate sau serviciu, care a dep�sit 4 ore dar nu mai mult de 24 ore, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

 

Art. 332. � Dezertarea

Absenta nejustificat� de la unitate sau serviciu, care dep�seste 3 zile, a oric�rui militar, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 7 ani.

�n timp de r�zboi, absenta nejustificat� a oric�rui militar de la unitate sau serviciu, care a dep�sit 24 ore, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 12 ani.

 

Art. 333. - C�lcarea de consemn

C�lcarea regulilor serviciului de gard�, de paz�, de �nsotire sau de securitate, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 1 an.

Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� si p�r�sirea comenzii sau oric�rui alt post de c�tre militar.

C�lcarea consemnului de c�tre santinela aflat� �n serviciu de gard� sau de paz� pe l�ng� depozitele de armament, munitii sau materiale explozive, la frontier� ori �n alte posturi de un deosebit interes militar sau de stat, ori dac� fapta ar fi putut avea urm�ri grave, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

Faptele de mai sus s�v�rsite �n timp de r�zboi se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 12 ani.

 

Art. 334. - Insubordonarea

Refuzul de a executa un ordin cu privire la �ndatoririle de serviciu se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 2 ani.

Dac� fapta este s�v�rsit� de un ofiter, de un maistru militar sau subofiter, de un militar angajat, de doi sau mai multi militari �mpreun� ori �n fata trupei adunate sau dac� fapta are urm�ri grave, pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 5 ani.

�n timp de r�zboi, pedeapsa pentru fapta prev�zut� �n alin. 1 este �nchisoarea de la 2 la 7 ani, iar pentru fapta prev�zut� �n alin. 2 de la 3 la 12 ani. 

 

Art. 335. - Lovirea superiorului

Lovirea superiorului de c�tre inferior sau a sefului de c�tre subordonat se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la un an.

Dac� fapta prev�zut� �n alin. 1 a fost s�v�rsit� �n timp de r�zboi, maximul pedepsei se sporeste cu 2 ani.

 

Art. 336. - Lovirea inferiorului

Lovirea inferiorului sau subordonatului de c�tre un superior sau sef se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la un an.

Dispozitiile alin. 1 nu se aplic� �n timp de r�zboi, dac� fapta a fost determinat� de o necesitate militar�.

 

Art. 337. - Punerea �n miscare a actiunii penale

Actiunea penal� pentru infractiunile prev�zute �n art. 331-334 se pune �n miscare numai la sesizarea comandantului.

 

Sectiunea II

Infractiuni pe c�mpul de lupt�

 

Art. 338. - Capitularea

Predarea �n m�inile inamicului de c�tre comandant a fortelor militare pe care le comand�, l�sarea �n m�inile dusmanului, distrugerea sau aducerea �n stare de ne�ntrebuintare de c�tre comandant a mijloacelor de lupt� sau a altor mijloace necesare pentru purtarea r�zboiului, f�r� ca aceast s� fi fost determinat� de conditiile de lupt�, se pedepsesc cu detentiunea pe viat� sau cu  �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste. 

 

Art. 339. - P�r�sirea c�mpului de lupt�

P�r�sirea c�mpului de lupt� sau refuzul de a actiona, s�v�rsite �n timpul luptei, ori predarea �n captivitate sau s�v�rsirea altor asemenea fapte de natur� a servi cauza dusmanului, se pedepseste cu detentiunea pe viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste. 

 

Sectiunea III

Infractiuni specifice aviatiei si marinei militare

 

Art. 340. - Zborul neautorizat

Zborul cu o aeronav� apartin�nd fortelor armate ale statului rom�n, f�r� prealabila autorizare, precum si nerespectarea regulilor de zbor, dac� prin aceasta se pericliteaz� securitatea zborului �n spatiul aerian sau a aeronavei, se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani.

Dac� fapta prev�zut� �n alineatul precedent a cauzat urm�ri grave, pedeapsa este �nchisoarea de la 1 la 5 ani, iar dac� a cauzat un dezastru, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 341. - P�r�sirea navei

P�r�sirea unei nave militare �n caz de naufragiu de c�tre comandant, mai �nainte de a-si fiexercitat p�n� la cap�t �ndatoririle de serviciu, precum si de c�tre orice persoan� ce face parte din echipajul navei, f�r� ordinul comandantului, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Aceeasi fapt� s�v�rsit� �n timp de r�zboi se pedepseste cu detentiunea pe viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. 

 

Art. 342. - P�r�sirea comenzii

P�r�sirea comenzii de c�tre comandantul unei nave sau al unei grup�ri de nave militare, �n situatii ce ar fi putut periclita nava sau navele militare ori echipajul acestora, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.

�n cazul �n care p�r�sirea comenzii s-a s�v�rsit �n timpul luptei, de c�tre comandantul unei nave sau al unei grup�ri de nave militare, pedeapsa este detentiunea pe viat� sau �nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. 

        

Art. 343. - Neluarea m�surilor necesare �n operatiile navale

Fapta comandantului unei nave militare sau grup�ri de nave militare care f�r� a fi fost oprit prin vreun ordin sau f�r� a fi fost �mpiedicat de misiunea special� pe care o avea, nu ia m�surile necesare s� atace, s� lupte �mpotriva dusmanului, s� ajute o nav� a statului rom�n sau a unei t�ri aliate urm�rit� de dusman ori angajat� �n lupt�, sau nu ia m�surile necesare pentru a distruge un convoi dusman, ori nu urm�reste navele de r�zboi sau comerciale ale dusmanului, se pedepseste cu  detentiunea pe viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 344. � Cobor�rea pavilionului

Cobor�rea pavilionului �n timpul luptei, �n scopul de a servi cauza dusmanului, s�v�rsit� de c�tre comandantul unei nave militare sau al unei grup�ri de nave militare, precum si de c�tre orice alt� persoan� ambarcat� se pedepseste cu detentiunea pe viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 345. - Coliziunea

Fapta comandantului unei nave militare sau a oric�rei persoane aflate la bordul navei, prin care s-a cauzat, din culp�, o coliziune sau punerea pe uscat a navei, dac� fapta a avut ca urmare avarierea grav� a navei sau alte urm�ri grave, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

�n cazul �n care fapta prev�zut� �n alineatul precedent a fost s�v�rsit� cu intentie, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

�n timp de r�zboi, fapta prev�zut� �n alin. 2 se pedepseste cu detentiunea pe viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 346. - Sanctionarea tentativei

Tentativa infractiunilor prev�zute �n art. 340, 341, 342, 344 si 345 alin. 2 si 3 se pedepseste.

 

Art. 347. - Infractiuni privitoare la aeronave

Dispozitiile art. 341-346 se aplic� �n mod corespunz�tor si �n ce priveste aeronavele militare.

 

Capitolul II

INFRACTIUNI S�V�RSITE DE MILITARI SAU DE CIVILI

 

Art. 348. - Sustragerea de la serviciul militar

Fapta persoanei care �si provoac� v�t�m�ri integrit�tii corporale sau s�n�t�tii, simuleaz� o boal� sau infirmitate, foloseste �nscrisuri false sau orice alte mijloace, �n scopul de a se sustrage serviciului militar, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani, iar �n timp de r�zboi cu �nchisoare de la 3 la 10 ani.

Actiunea penal� se pune �n miscare numai la sesizarea comandantului.

 

Art. 349. - Defetismul

R�sp�ndirea sau publicarea �n timp de r�zboi de zvonuri sau informatii false, exagerate sau tendentioase relative la situatia economic� si politic� a t�rii, la starea moral� a populatiei �n leg�tura cu declararea si mersul r�zboiului, precum si s�v�rsirea altor asemenea fapte de natur� s� sl�beasc� rezistenta moral� a populatiei, se pedepsesc cu �nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 350. - Jefuirea celor c�zuti pe c�mpul de lupt�

Jefuirea pe c�mpul de lupt� a mortilor sau r�nitilor de obiectele aflate asupra lor se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� fapta ar�tat� �n alineatul precedent, care, f�r� s� fie s�v�rsit� pe c�mpul de lupt�, este urmarea unor operatii de r�zboi.

 

Art. 351. - Folosirea emblemei Crucii Rosii �n timpul operatiilor militare

Folosirea, f�r� drept, �n timp de r�zboi si �n leg�tur� cu operatiile militare a emblemei ori denumirii de crucea rosie sau a celor asimilate acesteia, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 7 ani.

 

Art. 352. - Sustragerea de la rechizitii militare

Refuzul nejustificat de a pune la dispozitia fortelor armate bunurile legal rechizitionate, sustragerea de la �ndeplinirea acestor obligatii ori nedeclararea la recens�m�nt a bunurilor supuse rechizition�rii, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani

�n cazul c�nd fapta se s�v�rseste �n timp de r�zboi, pedeapsa este �nchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

 

Capitolul III

INFRACTIUNI S�V�RSITE DE CIVILI

 

Art. 353. - Sustragerea de la recrutare

Sustragerea de la recrutare �n timp de r�zboi se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.

 

Art. 354. - Neprezentarea la �ncorporare sau concentrare

Neprezentarea la �ncorporare sau concentrare ori neprezentarea celor �ncorporati sau concentrati la unitatea unde au fost repartizati, �n timp de mobilizare sau r�zboi, �n termenul precizat �n ordin, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani.

Termenul de prezentare prev�zut �n alineatul precedent se prelungeste cu 10 zile, �n cazul �n care cei chemati la mobilizare sau concentrare se afl� �n str�in�tate.

 

Art. 355. - Punerea �n miscare a actiunii penale

Actiunea penal� pentru infractiunile prev�zute �n prezentul capitol se pune �n miscare numai la sesizarea comandantului.

 

TITLUL XI

INFRACTIUNI CONTRA P�CII SI OMENIRII

 

Art. 356. - Propaganda pentru r�zboi

Propaganda pentru r�zboi, r�sp�ndirea de stiri tendentioase sau inventate, de natur� s� serveasc� at�t�rii la r�zboi sau orice alte manifest�ri �n favoarea dezl�ntuirii unui r�zboi, s�v�rsite prin grai, scris, radio, televiziune, cinematograf sau prin alte asemenea mijloace, se pedepsesc cu �nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. 

 

Art. 357. - Genocidul

S�v�rsirea �n scopul de a distruge �n �ntregime sau �n parte o colectivitate sau un grup national, etnic, rasial sau religios, a vreuneia dintre urm�toarele fapte:

a) uciderea membrilor colectivit�tii sau grupului;

b) v�t�marea grav� a integrit�tii fizice sau mintale a membrilor colectivit�tii sau grupului;

c) supunerea colectivit�tii ori grupului la conditii de existent� sau tratament de natur� s� duc� la distrugere fizic�;

d) luarea de m�suri tinz�nd la �mpiedicarea nasterilor �n s�nul colectivit�tii sau grupului;

e) transferarea fortat� a copiilor apartin�nd unei colectivit�ti sau unui grup, �n alt� colectivitate sau �n alt grup,

se pedepseste cu detentiunea pe viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Dac� fapta este s�v�rsit� �n timp de r�zboi, pedeapsa este detentiunea pe viat�.

�ntelegerea �n vederea s�v�rsirii infractiunii de genocid se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 20 ani si interzicerea unor drepturi.

 

Art. 358. - Tratamente neomenoase

Supunerea la tratamente neomenoase a r�nitilor ori bolnavilor, a membrilor personalului civil sanitar sau al Crucii Rosii ori al organizatiilor asimilate acesteia, a naufragiatilor, a prizonierilor de r�zboi si �n general a oric�rei alte persoane c�zute sub puterea adversarului ori supunerea acestora la experiente medicale sau stiintifice care nu sunt justificate de un tratament medical �n interesul lor, se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 20  de ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� s�v�rsirea fat� de persoanele ar�tate �n alineatul precedent a vreuneia din urm�toarele fapte:

a) constr�ngerea de a servi �n fortele armate ale adversarului;

b) luarea de ostateci;

c) deportarea;

d) dislocarea sau lipsirea de libertate f�r� temei legal;

e) condamnarea sau executia f�r� o judecat� prealabil� efectuat� de c�tre un tribunal constituit �n mod legal si care s� fi judecat cu respectarea garantiilor judiciare fundamentale prev�zute de lege.

Torturarea, mutilarea sau exterminarea celor prev�zuti �n alin. 1 se pedepseste cu detentiunea pe viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Dac� faptele prev�zute �n prezentul articol sunt s�v�rsite �n timp de r�zboi, pedeapsa este detentiunea pe viat�.

        

Art. 359. - Distrugerea unor obiective si �nsusirea unor bunuri

Distrugerea �n �ntregime sau �n parte:

a) a cl�dirilor, a oric�ror alte constructii sau a navelor care servesc de spitale;

b) a mijloacelor de transport de orice fel afectate unui serviciu sanitar sau de Cruce Rosie, ori al organizatiilor asimilate acesteia, pentru transportul r�nitilor, bolnavilor, materialelor sanitare sau al materialelor Crucii Rosii ori ale organizatiilor asimilate acesteia;

c) a depozitelor de materiale sanitare, dac� toate acestea poart� semnele distinctive reglementare, se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� �nsusirea sub orice form�, nejustificat� de o necesitate militar� si s�v�rsit� �n proportii mari, a mijloacelor sau materialelor destinate pentru ajutorul ori �ngrijirea r�nitilor sau bolnavilor c�zuti sub puterea adversarului.

Tot astfel se sanctioneaz� distrugerea �n �ntregime sau �n parte, ori �nsusirea sub orice form� nejustificat� de vreo necesitate militar� si s�v�rsit� �n proportii mari, a oric�ror alte bunuri. 

        

Art. 360. - Distrugerea, jefuirea sau �nsusirea unor valori culturale

Distrugerea sub orice form�, f�r� necesitate militar�, de monumente sau constructii care au o valoare artistic�, istoric� ori arheologic�, de muzee, mari biblioteci, arhive de valoare istoric� sau stiintific�, opere de art�, manuscrise, c�rti de valoare, colectii stiintifice sau colectii importante de c�rti, de arhive ori de reproduceri ale bunurilor de mai sus si �n general a oric�ror valori culturale ale popoarelor, se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 20 ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� jefuirea sau �nsusirea sub orice form� a vreuneia dintre valorile culturale ar�tate �n prezentul articol, de pe teritoriile aflate sub ocupatie militar�.

 

Art. 361. - Sanctionarea tentativei

Tentativa infractiunilor prev�zute �n prezentul titlu se pedepseste.

T�inuirea si favorizarea privitoare la infractiunile din acest titlu se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 10 ani.

T�inuirea si favorizarea s�v�rsite de sot sau de o rud� apropiat� �n cazul infractiunilor prev�zute �n art. 357 si  358 alin. 3 si 4 se pedepsesc. Limitele pedepsei prev�zute �n alin. 2 se reduc la jum�tate, iar �n cazul celorlalte infractiuni, t�inuirea si favorizarea nu se pedepsesc.

 

DISPOZITII FINALE

 

Art. 362. - Dispozitiile din partea general� a acestui cod se aplic� si faptelor sanctionate penal prin legi speciale, afar� de cazul c�nd legea dispune altfel.

Art. 363. - Prezentul cod intr� �n vigoare la data de 1 ianuarie 1969.