CODUL PENAL AL ROM�NIEI
2006
Codul penal a fost republicat �n Monitorul Oficial nr.
65 din 16 aprilie 1997, �n temeiul art. III din Legea nr. 140/1996,
publicata �n Monitorul Oficial al Rom�niei, Partea I, nr. 289 din 14
noiembrie 1996.
Codul penal a fost publicat �n Buletinul Oficial nr.
79 - 79 bis din 21 iunie 1968 si a mai fost republicat �n Buletinul Oficial nr.
55 - 56 din 23 aprilie 1973, �n temeiul art. III din Legea nr. 6/1973, publicata �n Buletinul Oficial nr. 49 din 6 aprilie
1973.
Prezenta editie cuprinde textul actualizat al Codului Penal prin �ncorporarea
tuturor modificarilor aduse dupa ultima republicare, inclusiv completarile
introduse prin Legea nr. 278 publicata in M.Of. nr. 601 din 12 iulie 2006 dar nu reprezinta forma oficiala.
PARTEA GENERALA |
|
Legea penala si limitele ei de aplicare |
|
Capitolul I Dispozitii
preliminare |
Art. 1 - 2 |
Capitolul II Limitele
aplicarii legii penale |
|
Sectiunea I Aplicarea legii
penale �n spatiu |
Art. 3 - 9 |
Sectiunea II Aplicarea
legii penale �n timp |
Art. 10 -16 |
Infractiunea |
|
Capitolul I Dispozitii
generale |
Art. 17 - 19 |
Capitolul II |
Art. 20 - 22 |
Tentativa |
|
Capitolul III |
|
Participatia |
Art. 23 -31 |
Capitolul IV Pluralitatea de infractiuni |
Art. 32 - 43 |
Capitolul V Cauzele care
�nlatura caracterul penal al faptei |
Art. 44- 51 |
Pedepsele |
|
Capitolul I Dispozitii
generale |
Art. 52 |
Capitolul II Categoriile
si limitele generale ale pedepselor |
Art. 53 |
Capitolul III Pedepsele
principale |
|
Sectiunea I Detentiunea
pe viata |
Art. 54 - 55 |
Sectiunea II |
|
�nchisoarea |
Art. 56 - 62 |
Sectiunea III Amenda |
Art. 63 - 631 |
Capitolul IV Pedepsele complementare si accesorii |
|
Sectiunea I Pedepsele complementare |
Art. 64 -67 |
Sectiunea II Pedepsele
accesorii |
Art. 71 |
Capitolul V
Individualizarea pedepselor |
|
Sectiunea I Dispozitii
generale |
Art. 72 |
Sectiunea II Circumstantele atenuante si agravante |
Art. 73 - 80 |
Sectiunea III
Suspendarea conditionata a executarii pedepsei |
Art. 81 - 86 |
Sectiunea III1 |
|
Suspendarea executarii
pedepsei sub supraveghere |
Art. 861- 866 |
Sectiunea III2 |
|
Executarea pedepsei la locul de munca |
Art. 867- 8611 |
Sectiunea IV Calculul
pedepselor |
Art. 87 -89 |
�nlocuirea
raspunderii penale |
Art. 90 -98 |
Titlul V
Minoritatea
|
Art. 99-1101 |
Masurile de siguranta |
|
Capitolul I Dispozitii
generale |
Art. 111 - 112 |
Capitolul II Regimul
masurilor de siguranta |
Art. 113 - 1181 |
Cauzele care �nlatura
raspunderea penala sau consecintele condamnarii |
|
Capitolul I Amnistia si
gratierea |
Art. 119 - 120 |
Capitolul II |
|
Prescriptia |
Art. 121 -130 |
Capitolul III Lipsa
pl�ngerii prealabile si �mpacarea partilor |
Art. 131 - 132 |
Capitolul IV |
|
Reabilitarea |
Art. 133 -139 |
�ntelesul unor termeni
sau expresii �n legea penala |
Art. 140 -154 |
PARTEA SPECIALA |
|
Infractiuni contra sigurantei statului |
Art. 155- 173 |
Infractiuni contra persoanei |
|
Capitolul I Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si
sanatatii |
|
Sectiunea I Omuciderea |
Art.174. - 179 |
Sectiunea II Lovirea si
vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii |
Art. 180 - 184 |
Sectiunea III |
|
Avortul |
Art. 185 |
Capitolul II Infractiuni contra libertatii persoanei |
Art. 189 -196 |
Capitolul III Infractiuni privitoare la viata sexuala |
Art. 197 -204 |
Capitolul IV Infractiuni contra demnitatii |
Art. 205- 207 |
Titlul III - Infractiuni
contra patrimoniului |
Art. 208- 222 |
Titlul
IV - Abrogat |
|
Infractiuni contra autoritatii |
Art. 236 - 245 |
Infractiuni care aduc atingere unor activitati de
interes public sau altor activitati reglementate de lege |
|
Capitolul I Infractiuni de serviciu sau �n legatura cu serviciul |
Art. 246 -258 |
Capitolul II Infractiuni
care �mpiedica �nfaptuirea justitiei |
Art. 259- 272 |
Capitolul III Infractiuni contra sigurantei circulatiei pe caile ferate |
Art. 273 -278 |
Capitolul IV Infractiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele
activitati reglementate de lege |
Art. 279 - 2811 |
Infractiuni de fals |
|
Capitolul I Falsificarea de monede, timbre sau alte valori |
Art. 282 -285 |
Capitolul II Falsificarea instrumentelor de
autentificare sau de marcare |
Art. 286 - 287 |
Capitolul III Falsuri �n �nscrisuri |
Art. 288 - 294 |
Infractiuni la regimul stabilit pentru anumite activitati economice |
Art. 295 -3022 |
Infractiuni care aduc
atingere unor relatii privind convietuirea sociala |
|
Capitolul I Infractiuni
contra familiei |
Art. 303 - 307 |
Capitolul II Infractiuni contra sanatatii publice |
Art. 308 -313 |
Capitolul III Infractiuni privitoare la asistenta
celor �n primejdie |
Art. 314 -316 |
Capitolul IV Alte
infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala |
Art. 317 - 330 |
Infractiuni contra capacitatii de aparare a
Rom�niei |
|
Capitolul I Infractiuni sav�rsite de militari |
|
Sectiunea I Infractiuni contra ordinii si disciplinei militare |
Art. 331 -337 |
Sectiunea II Infractiuni pe c�mpul de lupta |
Art. 338 - 339 |
Sectiunea III Infractiuni specifice aviatiei si marinei militare |
Art. 340 - 347 |
Capitolul II Infractiuni sav�rsite de militari sau de civil |
Art. 348 - 352 |
Capitolul III Infractiuni sav�rsite de civili |
Art. 353 - 355 |
Infractiuni contra pacii si omenirii |
Art. 356- 361 |
Dispozitii finale |
Art. 362 - 363 |
PARTEA GENERALA
LEGEA PENALA SI LIMITELE EI DE
APLICARE
Capitolul I
Dispozitii preliminare
Art.
1. - Scopul legii penale
Legea penala apara, �mpotriva infractiunilor,
Rom�nia, suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea statului,
persoana, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea, precum si �ntreaga
ordine de drept.
Art. 2. - Legalitatea incriminarii
Legea prevede care fapte constituie infractiuni,
pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua �n cazul
sav�rsirii acestor fapte.
Capitolul II
Limitele aplicarii legii penale
Sectiunea I
Aplicarea legii penale �n spatiu
Art.
3. - Teritorialitatea legii penale
Legea penala se aplica infractiunilor sav�rsite pe
teritoriul Rom�niei.
Art.
4. - Personalitatea legii penale
Legea
penala se aplica infractiunilor sav�rsite �n afara teritoriului tarii, daca
faptuitorul este cetatean rom�n sau daca, neav�nd nici
o cetatenie, are domiciliul �n
Art.
5. - Realitatea legii penale
Legea
penala se aplica infractiunilor sav�rsite �n afara teritoriului tarii, contra
sigurantei statului rom�n sau contra vietii unui cetatean rom�n, ori prin care
s-a adus o vatamare grava integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean
rom�n, c�nd sunt sav�rsite de catre un cetatean strain sau de o persoana fara
cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii.
Punerea
�n miscare a actiunii penale pentru infractiunile
prevazute �n alineatul precedent se face numai cu autorizarea prealabila a
procurorului general.
Art. 6. - Universalitatea legii penale
Legea penala se aplica si altor infractiuni dec�t
celor prevazute �n art. 5 alin. 1, sav�rsite �n afara
teritoriului tarii, de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care
nu domiciliaza pe teritoriul tarii, daca:
a) fapta este prevazuta ca infractiune si de
legea penala a tarii unde a fost sav�rsita;
b) faptuitorul se afla �n tara.
Pentru infractiunile �ndreptate �mpotriva
intereselor statului rom�n sau contra unui cetatean rom�n, infractorul poate fi
judecat si �n cazul c�nd s-a obtinut extradarea lui.
Dispozitiile alineatelor precedente nu se aplica
�n cazul c�nd, potrivit legii statului �n care infractorul a sav�rsit
infractiunea, exista vreo cauza care �mpiedica punerea �n miscare a actiunii
penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei, sau c�nd
pedeapsa a fost executata ori este considerata ca executata. C�nd pedeapsa nu a
fost executata sau a fost executata numai �n parte, se procedeaza potrivit
dispozitiilor legale privitoare la recunoasterea hotar�rilor straine.
Art. 7. - Legea penala si conventiile
internationale
Dispozitiile cuprinse �n art. 5 si 6 se aplica,
daca nu se dispune altfel printr-o conventie internationala.
Art. 8. - Imunitatea de jurisdictie
Legea penala nu se aplica infractiunilor
sav�rsite de catre reprezentantii diplomatici ai statelor straine sau de alte
persoane care, �n conformitate cu conventiile internationale, nu sunt supuse
jurisdictiei penale a statului rom�n.
Art. 9. � Extradarea
Extradarea se acorda sau poate fi solicitata pe
baza de conventie internationala, pe baza de reciprocitate si, �n lipsa
acestora, �n temeiul legii.
Sectiunea II
Aplicarea legii penale �n timp
Art.
10. - Activitatea legii penale
Legea penala se aplica infractiunilor sav�rsite
�n timpul c�t ea se afla �n vigoare.
Art. 11. - Neretroactivitatea legii penale
Legea penala nu se aplica faptelor care, la data
c�nd au fost sav�rsite, nu erau prevazute ca infractiuni.
Art. 12. - Retroactivitatea legii penale
Legea penala nu se aplica faptelor sav�rsite sub
legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea noua. �n acest caz executarea
pedepselor, a masurilor de siguranta si a masurilor educative, pronuntate �n
baza legii vechi, precum si toate consecintele penale ale hotar�rilor
judecatoresti privitoare la aceste fapte, �nceteaza
prin intrarea �n vigoare a legii noi.
Legea care prevede masuri de siguranta sau masuri
educative se aplica si infractiunilor care nu au fost definitiv judecate p�na
la data intrarii �n vigoare a legii noi.
Art. 13. - Aplicarea legii penale mai favorabile
�n cazul �n care de la sav�rsirea infractiunii
p�na la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi
penale, se aplica legea cea mai favorabila.
C�nd legea anterioara este mai favorabila,
pedepsele complementare care au corespondent �n legea penala noua se aplica �n
continutul si limitele prevazute de aceasta, iar cele care nu mai sunt
prevazute �n legea penala noua nu se mai aplica.
Art. 14. - Aplicarea obligatorie a legii penale
mai favorabile �n cazul pedepselor definitive
C�nd dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii de
condamnare si p�na la executarea completa a pedepsei �nchisorii sau amenzii a
intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, sanctiunea aplicata, daca
depaseste maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea sav�rsita,
se reduce la acest maxim.
Daca dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii de
condamnare la detentiune pe viata si p�na la executarea ei a intervenit o lege
care prevede pentru aceeasi fapta pedeapsa �nchisorii, pedeapsa detentiunii pe
viata se �nlocuieste cu maximul �nchisorii prevazut pentru acea infractiune.
Daca legea noua prevede �n locul pedepsei
�nchisorii numai amenda, pedeapsa aplicata se �nlocuieste cu amenda, fara a se
putea depasi maximul special prevazut �n legea noua. Tin�ndu-se seama de partea
executata din pedeapsa �nchisorii, se poate �nlatura �n totul sau �n parte
executarea amenzii.
Pedepsele complementare, masurile de siguranta,
precum si masurile educative neexecutate si neprevazute �n legea noua, nu se
mai executa, iar cele care au corespondent �n legea noua se executa �n
continutul si limitele prevazute de aceasta lege.
C�nd o dispozitie din legea noua se refera la
pedepse definitiv aplicate, se tine seama, �n cazul pedepselor executate p�na
la data intrarii �n vigoare a acesteia, de pedeapsa redusa sau �nlocuita
potrivit dispozitiilor alineatelor precedente.
Art. 15. - Aplicarea facultativa a legii penale
mai favorabile �n cazul pedepselor definitive
C�nd dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii de
condamnare si p�na la executarea completa a pedepsei �nchisorii a intervenit o
lege care prevede o pedeapsa mai usoara, iar sanctiunea aplicata este mai mica
dec�t maximul special prevazut de legea noua, tin�ndu-se seama de infractiunea
sav�rsita, de persoana condamnatului, de conduita acestuia dupa pronuntarea
hotar�rii sau �n timpul executarii pedepsei si de timpul c�t a executat din
pedeapsa, se poate dispune fie mentinerea, fie reducerea pedepsei.
Pedeapsa aplicata nu poate fi cobor�ta sub limita
ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse
proportional cu micsorarea maximului special prevazut pentru infractiunea
sav�rsita.
Dispozitiile art. 14 alin.
5 se aplica si �n cazul condamnarilor aratate �n prezentul articol, executate
p�na la data intrarii �n vigoare a legii noi, pedeapsa din hotar�re
reduc�ndu-se cu o treime.
Art. 16. - Aplicarea legii penale temporare
Legea penala temporara se aplica infractiunii
sav�rsite �n timpul c�nd era �n vigoare, chiar daca fapta nu a fost urmarita
sau judecata �n acel interval de timp.
INFRACTIUNEA
Capitolul I
Dispozitii generale
Art. 17. - Trasaturile esentiale ale infractiunii
Infractiunea este fapta care prezinta pericol
social, sav�rsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.
Infractiunea este singurul temei al raspunderii
penale.
Art. 18. - Pericolul social al faptei
Fapta care prezinta pericol social �n �ntelesul
legii penale este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia
dintre valorile aratate �n art. 1 si pentru sanctionarea careia este necesara
aplicarea unei pedepse.
Art.
181. - Fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni
Nu constituie infractiune fapta prevazuta de
legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de
lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita �n mod vadit de importanta,
nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. La stabilirea �n
concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de sav�rsire
a faptei, de scopul urmarit, de �mprejurarile �n care fapta a fost comisa, de
urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si
conduita faptuitorului.
�n cazul faptelor prevazute �n prezentul articol,
procurorul sau instanta aplica una din sanctiunile cu caracter administrativ
prevazute �n art. 91.
Art. 19. � Vinovatia
Vinovatie exista c�nd fapta care prezinta pericol
social este sav�rsita cu intentie sau din culpa.
1. Fapta este sav�rsita cu intentie c�nd
infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, urmarind
producerea lui prin sav�rsirea acelei fapte;
b) prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l
urmareste, accepta posibilitatea producerii lui.
2. Fapta este sav�rsita din culpa c�nd
infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l
accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce;
b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi
trebuia si putea sa-l prevada.
Fapta const�nd �ntr-o actiune sav�rsita din culpa
constituie infractiune numai atunci c�nd �n lege se prevede �n mod expres
aceasta.
Fapta const�nd �ntr-o
inactiune constituie infractiune fie ca este sav�rsita cu intentie, fie din
culpa, afara de cazul c�nd legea sanctioneaza numai sav�rsirea ei cu intentie.
Art.
191. - Conditiile r�spunderii penale a persoanelor juridice
Persoanele
juridice, cu exceptia statului, a autorit�tilor publice si a institutiilor
publice care desf�soar� o activitate ce nu poate face obiectul domeniului
privat, r�spund penal pentru infractiunile s�v�rsite �n realizarea obiectului
de activitate sau �n interesul ori �n numele persoanei juridice, dac� fapta a
fost s�v�rsit� cu forma de vinov�tie prev�zut� de legea penal�.
R�spunderea
penal� a persoanei juridice nu exclude r�spunderea penal� a persoanei fizice
care a contribuit, �n orice mod, la s�v�rsirea aceleiasi infractiuni.
Capitolul II
TENTATIVA
Art. 20. - Continutul tentativei
Tentativa consta �n punerea �n executare a hotar�rii de a sav�rsi infractiunea, executare care a fost
�nsa �ntrerupta sau nu si-a produs efectul.
Exista tentativa si �n cazul �n care consumarea
infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii
mijloacelor folosite, ori datorita �mprejurarii ca �n timpul c�nd s-au sav�rsit
actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se
afla.
Nu exista tentativa atunci c�nd imposibilitatea
de consumare a infractiunii este datorita modului cum
a fost conceputa executarea.
Art. 21. - Pedepsirea tentativei
Tentativa se pedepseste numai c�nd legea prevede
expres aceasta.
Tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa
�ntre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru
infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic dec�t minimul general al
pedepsei. �n cazul c�nd pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata,
se aplica pedeapsa �nchisorii de la 10 la 25 de ani.
�n cazul persoanei juridice, tentativa se
sanctioneaz� cu amend� cuprins� �ntre minimul special si maximul special al
amenzii prev�zute de lege pentru infractiunea consumat�, reduse la jum�tate. La
aceast� pedeaps� se pot ad�uga una sau mai multe pedepse complementare.
Art. 22. - Desistarea si �mpiedicarea
rezultatului
Este aparat de pedeapsa faptuitorul care s-a
desistat ori a �mpiedicat mai �nainte de descoperirea faptei producerea
rezultatului.
Daca actele �ndeplinite p�na �n momentul
desistarii sau �mpiedicarii producerii rezultatului constituie o alta
infractiune, se aplica pedeapsa pentru acea infractiune.
Capitolul III
PARTICIPATIA
Art. 23. � Participantii
Participanti sunt persoanele care contribuie la
sav�rsirea unei fapte prevazute de legea penala �n calitate de autori,
instigatori sau complici.
Art. 24. � Autorul
Autor este persoana care sav�rseste �n mod
nemijlocit fapta prevazuta de legea penala.
Art. 25. � Instigatorul
Instigator este persoana care, cu intentie,
determina pe o alta persoana sa sav�rseasca o fapta prevazuta de legea penala.
Art. 26. � Complicele
Complice este persoana care, cu intentie,
�nlesneste sau ajuta �n orice mod la sav�rsirea unei fapte prevazute de legea
penala. Este de asemenea complice persoana care promite, �nainte sau �n timpul
sav�rsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va
favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa sav�rsirea faptei promisiunea nu este
�ndeplinita.
Art. 27. - Pedeapsa �n caz de participatie
Instigatorul si complicele la o fapta prevazuta
de legea penala sav�rsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de
lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia
la sav�rsirea infractiunii, precum si de dispozitiile art. 72.
Art. 28. - Circumstantele personale si reale
Circumstantele privitoare la persoana unui
participant nu se rasfr�ng asupra celorlalti.
Circumstantele privitoare la fapta se rasfr�ng
asupra participantilor, numai �n masura �n care acestia le-au cunoscut sau
le-au prevazut.
Art. 29. - Instigarea neurmata de
executare
Actele de instigare neurmate de executarea
faptei, precum si actele de instigare urmate de desistarea autorului ori de
�mpiedicarea de catre acesta a producerii rezultatului, se sanctioneaza cu o
pedeapsa �ntre minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a
instigat si minimul general. �n cazul c�nd pedeapsa prevazuta de lege este
detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa �nchisorii de la 2 la
10 ani.
Actele aratate �n alineatul precedent nu se
sanctioneaza, daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a
instigat este de 2 ani sau mai mica, afara de cazul c�nd actele �ndeplinite de
autor p�na �n momentul desistarii constituie alta fapta prevazuta de legea
penala.
Art. 30. - �mpiedicarea sav�rsirii faptei
Participantul nu se pedepseste daca �n cursul
executarii, dar �nainte de descoperirea faptei, �mpiedica consumarea acesteia.
Daca actele sav�rsite p�na �n momentul �mpiedicarii constituie o alta fapta
prevazuta de legea penala, participantului i se aplica pedeapsa pentru aceasta
fapta.
Art. 31. - Participatia improprie
Determinarea, �nlesnirea sau ajutarea �n orice
mod, cu intentie, la sav�rsirea din culpa de catre o alta persoana, a unei
fapte prevazute de legea penala, se sanctioneaza cu pedeapsa pe care legea o
prevede pentru fapta comisa cu intentie.
Determinarea, �nlesnirea sau ajutarea �n orice
mod, cu intentie, la sav�rsirea unei fapte prevazute de legea penala, de catre
o persoana care comite acea fapta fara vinovatie, se sanctioneaza cu pedeapsa
prevazuta de lege pentru acea infractiune.
Dispozitiile art. 28 - 30 se aplica �n mod corespunzator.
Capitolul IV
Pluralitatea de infractiuni
Art. 32. - Formele pluralitatii
Pluralitatea de infractiuni
constituie, dupa caz, concurs de infractiuni sau recidiva.
Art. 33. - Concursul de
infractiuni
Concurs de infractiuni
exista:
a) c�nd doua sau mai multe infractiuni au fost
sav�rsite de aceeasi persoana, �nainte de a fi condamnata definitiv pentru
vreuna dintre ele. Exista concurs chiar daca una dintre infractiuni a fost
comisa pentru sav�rsirea sau ascunderea altei infractiuni;
b) c�nd o actiune sau inactiune, sav�rsita de
aceeasi persoana, datorita �mprejurarilor �n care a avut loc si urmarilor pe
care le-a produs, �ntruneste elementele mai multor infractiuni.
Art. 34. - Pedeapsa principal� �n caz de concurs de infractiuni s�v�rsite de persoana fizic�
�n caz de concurs de infractiuni, se stabileste
pedeapsa pentru fiecare infractiune �n parte, iar dintre acestea se aplica
pedeapsa, dupa cum urmeaza:
a) c�nd s-a stabilit o pedeapsa cu detentiune pe
viata si una sau mai multe pedepse cu �nchisoare ori cu amenda, se aplica
pedeapsa detentiunii pe viata;
b) c�nd s-au stabilit numai pedepse cu
�nchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporita p�na la
maximul ei special, iar c�nd acest maxim nu este �ndestulator, se poate adauga
un spor de p�na la 5 ani;
c) c�nd s-au stabilit numai amenzi, se aplica
pedeapsa cea mai mare, care poate fi sporita p�na la maximul ei special, iar
daca acest maxim nu este �ndestulator, se poate adauga un spor de p�na la
jumatate din acel maxim;
d) c�nd s-a stabilit o pedeapsa cu �nchisoare si
o pedeapsa cu amenda, se aplica pedeapsa �nchisorii, la care se poate adauga
amenda, �n totul sau �n parte;
e) c�nd s-au stabilit mai multe pedepse cu
�nchisoare si mai multe pedepse cu amenda, se aplica pedeapsa �nchisorii,
potrivit dispozitiei de la lit. b), la care se poate adauga amenda, potrivit
dispozitiei de la lit. c).
Prin aplicarea dispozitiilor din alineatul
precedent nu se poate depasi totalul pedepselor stabilite de instanta pentru
infractiunile concurente.
Art. 35. - Pedeapsa complimentara si masurile de siguranta
�n caz de concurs de infractiuni
Daca pentru una dintre infractiunile concurente
s-a stabilit si o pedeapsa complimentara, aceasta se aplica alaturi de pedeapsa
�nchisorii.
Daca s-au stabilit mai multe pedepse
complementare de natura diferita, sau chiar de aceeasi natura dar cu continut
diferit, acestea se aplica alaturi de pedeapsa �nchisorii.
Daca s-au stabilit mai multe pedepse
complementare de aceeasi natura si cu acelasi continut, se aplica cea mai grea
dintre acestea.
M�surile de sigurant� de natur� diferit� sau de
aceeasi natur�, dar cu un continut diferit, luate �n cazul infractiunilor
concurente, se cumuleaz�.
Dac� s-au luat mai multe m�suri de sigurant� de
aceeasi natur� si cu acelasi continut, dar pe durate diferite, se aplic� o
singur� dat� m�sura de sigurant� cu durata cea mai lung�. �n cazul m�surilor de
sigurant� de aceeasi natur� si cu acelasi continut, luate conform art. 118 alin. 1 lit. a)�e), acestea se cumuleaz�.
Art. 36. - Contopirea pedepselor pentru
infractiuni concurente s�v�rsite de persoana fizic�
Daca infractorul condamnat definitiv este judecat
ulterior pentru o infractiune concurenta, se aplica dispozitiile art. 34 si 35.
Dispozitiile art. 34 si 35 se aplica si �n cazul
�n care, dupa ce o hotar�re de condamnare a ramas definitiva, se constata ca
cel condamnat suferise si o alta condamnare definitiva pentru o infractiune
concurenta.
Daca infractorul a executat �n totul sau �n parte
pedeapsa aplicata prin hotar�rea anterioara, ceea ce s-a executat se scade din
durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente.
Dispozitiile privitoare la aplicarea pedepsei �n
caz de concurs de infractiuni se aplica si �n cazul �n care condamnarea la
pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau �nlocuita cu pedeapsa
�nchisorii.
Art.
37. � Recidiva �n cazul persoanei fizice
Exist�
recidiv� pentru persoana fizic� �n urm�toarele cazuri:
a) c�nd dupa ram�nerea definitiva a unei hotar�ri
de condamnare la pedeapsa �nchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat
sav�rseste din nou o infractiune cu intentie, �nainte de �nceperea executarii
pedepsei, �n timpul executarii acesteia sau �n stare de evadare, iar pedeapsa
prevazuta de lege pentru a doua infractiune este �nchisoarea mai mare de un an;
b) c�nd dupa executarea unei pedepse cu �nchisoare
mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa
�mplinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel
condamnat sav�rseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea
prevede pedeapsa �nchisorii mai mare de un an;
c) c�nd dupa condamnarea la cel putin trei
pedepse cu �nchisoare p�na la 6 luni sau dupa executare, dupa gratierea totala
sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescrierea executarii a cel putin trei
asemenea pedepse, cel condamnat sav�rseste din nou o infractiune cu intentie
pentru care legea prevede pedeapsa �nchisorii
mai mare de un an.
Exista recidiva si �n cazurile �n care una dintre
pedepsele prevazute �n alin. 1 este detentiunea pe viata.
Pentru stabilirea starii de recidiva �n cazurile
prevazute �n alin. 1 lit. a) si b) si alin. 2, se poate tine seama si de
hotar�rea de condamnare pronuntata �n strainatate, pentru o fapta prevazuta si
de legea rom�na, daca hotar�rea de condamnare a fost recunoscuta potrivit
dispozitiilor legii.
Art.
38. - Condamnarile care nu atrag starea de recidiva
La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama
de hotar�rile de condamnare privitoare la:
a) infractiunile sav�rsite �n timpul minoritatii;
a1) infractiunile sav�rsite din culpa;
b) infractiunile amnistiate;
c) faptele care nu mai sunt prevazute ca
infractiuni de legea penala.
De asemenea, nu se tine seama de condamnarile
pentru care a intervenit reabilitarea, sau �n privinta carora s-a �mplinit
termenul de reabilitare.
Art.
39. - Pedeapsa �n caz de recidiv� pentru persoana fizic�
�n cazul recidivei prevazute �n art. 37 alin. 1 lit. a), pedeapsa
stabilita pentru infractiunea sav�rsita ulterior si pedeapsa aplicata pentru
infractiunea anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor art. 34 si 35.
Sporul prevazut �n art. 34 alin. 1 lit. b) se poate
mari p�na la 7 ani.
Daca pedeapsa anterioara a fost executata �n
parte, contopirea se face �ntre pedeapsa ce a mai ramas de executat si pedeapsa
aplicata pentru infractiunea sav�rsita ulterior.
�n cazul sav�rsirii unei infractiuni dupa
evadare, prin pedeapsa anterioara se �ntelege pedeapsa care se executa,
cumulata cu pedeapsa aplicata pentru evadare.
�n cazul recidivei prevazute �n art. 37 alin. 1 lit. b), se
poate aplica o pedeapsa p�na la maximul special. Daca maximul special este ne�ndestulator, �n cazul �nchisorii se poate adauga un
spor de p�na la 10 ani, iar �n cazul amenzii se poate aplica un spor de cel
mult doua treimi din maximul special.
�n cazul recidivei prevazute �n art. 37 lit. c) se aplica �n
mod corespunzator dispozitiile din alineatele precedente.
Daca dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii de
condamnare si mai �nainte ca pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca
executata, se descopera ca cel condamnat se afla �n stare de recidiva, instanta
aplica dispozitiile din alin. 1 �n cazul recidivei prevazute �n art. 37 lit. a) si dispozitiile din alin. 4 �n cazul recidivei
prevazute �n art. 37 lit. b).
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si
�n cazul �n care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata
sau �nlocuita cu pedeapsa �nchisorii.
Art.
40. - Pedeapsa �n unele cazuri c�nd nu exista recidiva
C�nd
dupa condamnarea definitiva cel condamnat sav�rseste din nou o infractiune,
�nainte de �nceperea executarii pedepsei, �n timpul executarii acesteia sau �n
stare de evadare, si nu sunt �ntrunite conditiile prevazute de lege pentru
starea de recidiva, pedeapsa se aplica potrivit regulilor pentru concursul de
infractiuni.
�n cazul persoanei juridice, dac� nu sunt �ntrunite
conditiile prev�zute �n art. 402 alin. 1
lit. a), pedeapsa se aplic� potrivit regulilor pentru concursul de infractiuni.
Art. 401. - Pedeapsa �n caz de
concurs de infractiuni s�v�rsite de persoana juridic�
�n caz de concurs de infractiuni s�v�rsite de
persoana juridic�, se stabileste pedeapsa amenzii pentru fiecare infractiune �n
parte si se aplic� amenda cea mai mare, care poate fi sporit� p�n� la maximul
special prev�zut �n art. 711 alin. 2 sau 3,
iar dac� acest maxim nu este �ndestul�tor, se poate ad�uga un spor de p�n� la o
treime din acel maxim.
Dispozitiile alin. 1 se aplic� si �n cazul �n
care persoana juridic� condamnat� definitiv este judecat� ulterior pentru o
infractiune concurent�, precum si atunci c�nd dup� ce o hot�r�re de condamnare
a r�mas definitiv�, se constat� c� persoana juridic� suferise si o alt�
condamnare definitiv� pentru o infractiune concurent�. �n aceste cazuri, partea
din amenda executat� se scade din amenda aplicat� pentru infractiunile
concurente.
Dispozitiile art. 35 se aplic� �n mod
corespunz�tor.
Art.
402. - Recidiva �n cazul persoanei juridice
Exist�
recidiv� pentru persoana juridic� �n urm�toarele cazuri:
a)
c�nd dup� r�m�nerea definitiv� a unei hot�r�ri de
condamnare, persoana juridic� s�v�rseste din nou o infractiune cu intentie, iar
amenda pentru infractiunea anterioar� nu a fost executat�;
b)
c�nd dup� r�m�nerea definitiv� a unei hot�r�ri de
condamnare, persoana juridic� s�v�rseste din nou o infractiune cu intentie, iar
amenda pentru infractiunea anterioar� a fost executat� sau considerat� ca
executat�.
�n cazul recidivei prev�zute �n alin. 1 lit. a), amenda stabilit� pentru infractiunea s�v�rsit�
ulterior si amenda aplicat� pentru infractiunea anterioar� se contopesc,
potrivit art. 401 alin. 1 si 3. Sporul
prev�zut �n art. 401 alin. 1 se poate m�ri
p�n� la jum�tate.
Dac� amenda anterioar� a fost executat� �n parte,
contopirea se face �ntre amenda ce a mai r�mas de executat si amenda aplicat�
pentru infractiunea s�v�rsit� ulterior.
�n cazul recidivei prev�zute �n alin. 1 lit. b), se aplic� pedeapsa amenzii p�n� la
maximul special prev�zut �n art. 711 alin.
2 sau 3, iar dac� acest maxim nu este �ndestul�tor, se
poate ad�uga un spor de p�n� la dou� treimi din acel maxim.
Dac�
dup� r�m�nerea definitiv� a hot�r�rii de condamnare si mai �nainte ca amenda s�
fi fost executat� sau considerat� ca executat�, se descoper� c� persoana
juridic� condamnat� se afl� �n stare de recidiv�, instanta aplic� dispozitiile
din alin. 2, �n cazul recidivei prev�zute �n alin. 1
lit. a), si dispozitiile din alin. 4,
�n cazul recidivei prev�zute �n alin. 1 lit. b).
Art. 41. - Unitatea infractiunii continuate si a
celei complexe
�n cazul infractiunii continuate si al
infractiunii complexe nu exista pluralitate de infractiuni.
Infractiunea este continuata c�nd o persoana
sav�rseste la diferite intervale de timp, dar �n realizarea aceleiasi
rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare �n parte, continutul
aceleiasi infractiuni.
Infractiunea este complexa c�nd �n continutul sau
intra, ca element sau ca circumstanta agravanta, o actiune sau inactiune care
constituie prin ea �nsasi o fapta prevazuta de legea penala.
Art. 42. � Pedeapsa pentru infractiunea
continuat�
Infractiunea continuat� se sanctioneaz� cu
pedeapsa prev�zut� de lege pentru infractiunea s�v�rsit�, la care se poate
ad�uga un spor, potrivit dispozitiilor art. 34 sau, dup� caz, art. 401
alin. 1.
Art. 43. - Recalcularea pedepsei pentru
infractiunea continuata sau complexa
Daca infractorul condamnat definitiv pentru o
infractiune continuata sau complexa este judecat ulterior si pentru alte
actiuni sau inactiuni care intra �n continutul aceleiasi infractiuni,
tin�ndu-se seama de infractiunea sav�rsita �n �ntregul ei, se stabileste o
pedeapsa corespunzatoare, care nu poate fi mai usoara dec�t cea pronuntata
anterior.
Capitolul V
Cauzele care �nlatura caracterul penal al faptei
Art.
44. - Legitima aparare
(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de
legea penala, sav�rsita �n stare de legitima aparare.
(2) Este �n stare de legitima aparare acela care
sav�rseste fapta pentru a �nlatura un atac material, direct, imediat si injust,
�ndreptat �mpotriva sa, a altuia sau �mpotriva unui interes public, si care
pune �n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.
(21) Se prezuma ca este �n legitima
aparare, si acela care sav�rseste fapta pentru a respinge patrunderea fara
drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea
mijloace, �ntr-o locuinta, �ncapere, dependinta sau loc �mprejmuit ori
delimitat prin semne de marcare.
(3) Este de asemenea �n legitima aparare si acela
care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari
proportionale cu gravitatea pericolului si cu �mprejurarile �n care s-a produs atacul.
Art. 45 - Starea de necesitate
Nu constituie infractiune fapta prevazuta de
legea penala, sav�rsita �n stare de necesitate.
Este �n stare de necesitate acela care sav�rseste
fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi �nlaturat
altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun
important al sau ori al altuia sau un interes public.
Nu este �n stare de necesitate persoana care �n
momentul c�nd a sav�rsit fapta si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai
grave dec�t cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era �nlaturat.
Art. 46 - Constr�ngerea fizica si constr�ngerea
morala
Nu constituie infractiune fapta prevazuta de
legea penala, sav�rsita din cauza unei constr�ngeri fizice careia faptuitorul
nu i-a putut rezista.
De asemenea, nu constituie infractiune fapta
prevazuta de legea penala, sav�rsita din cauza unei constr�ngeri morale,
exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori
a altuia si care nu putea fi �nlaturat �n alt mod.
Art. 47 - Cazul fortuit
Nu constituie infractiune fapta prevazuta de
legea penala, al carei rezultat este consecinta unei �mprejurari care nu putea
fi prevazuta.
Art. 48 � Iresponsabilitatea
Nu constituie infractiune fapta prevazuta de
legea penala, daca faptuitorul, �n momentul sav�rsirii faptei, fie din cauza
alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-si dea seama de actiunile
sau inactiunile sale, ori nu putea fi stap�n pe ele.
Art. 49 - Betia
Nu constituie infractiune fapta prevazuta de
legea penala, daca faptuitorul, �n momentul sav�rsirii faptei, se gasea,
datorita unor �mprejurari independente de vointa sa, �n stare de betie completa
produsa de alcool sau de alte substante.
Starea de betie voluntara completa produsa de
alcool sau de alte substante nu �nlatura caracterul
penal al faptei. Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau
agravanta.
Art. 50 - Minoritatea faptuitorului
Nu constituie infractiune fapta prevazuta de
legea penala, sav�rsita de un minor care la data comiterii acesteia nu
�ndeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal.
Art. 51 - Eroarea de fapt
Nu constituie infractiune fapta prevazuta de
legea penala, c�nd faptuitorul, �n momentul sav�rsirii acesteia, nu cunostea
existenta unei stari, situatii sau �mprejurari de care depinde caracterul penal
al faptei.
Nu constituie o circumstanta agravanta
�mprejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o �n momentul sav�rsirii
infractiunii.
Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si faptelor
sav�rsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca
necunoasterea starii, situatiei sau �mprejurarii respective nu este ea �nsasi
rezultatul culpei.
Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii
penale nu �nlatura caracterul penal al faptei.
PEDEPSELE
Capitolul I
DISPOZITII GENERALE
Art. 52 - Pedeapsa si scopul ei
Pedeapsa
este o masura de constr�ngere si un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul
pedepsei este prevenirea sav�rsirii de noi infractiuni.
Prin
executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de munca,
fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala. Executarea
pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa
�njoseasca persoana condamnatului.
Capitolul II
Categoriile si limitele generale ale pedepselor
Art. 53. � Felurile pedepselor aplicabile persoanei fizice
Pedepsele
sunt principale, complementare si accesorii.
1.
Pedepsele principale sunt:
a)
detentiunea pe viata;
b)
�nchisoarea de la 15 zile la 30 de ani;
c)
amenda de la 100 lei la 50.000 lei.
2.
Pedepsele complementare sunt:
a)
interzicerea unor drepturi de la unu la 10 ani;
b) degradarea militara.
3. Pedeapsa accesorie const� �n interzicerea drepturilor prev�zute �n art. 64, �n conditiile prev�zute �n art. 71.
Art.
531. � Felurile pedepselor aplicabile persoanei juridice
Pedepsele sunt principale si complementare.
Pedeapsa principal� este amenda de la 2.500 lei la 2.000.000 lei.
Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activit�tii persoanei juridice pe
o durat� de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre activit�tile
persoanei juridice �n leg�tur� cu care s-a s�v�rsit infractiunea pe o durat� de
la 3 luni la 3 ani;
c) �nchiderea unor puncte de lucru ale persoanei
juridice pe o durat� de la 3 luni la 3 ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile de
achizitii publice pe o durat� de la unu la 3 ani;
e) afisarea sau difuzarea hot�r�rii de
condamnare.
Art.
532. � Aplicarea si executarea pedepselor complementare �n cazul
persoanei juridice
Aplicarea
uneia sau mai multor pedepse complementare se dispune atunci c�nd instanta
constat� c�, fat� de natura si gravitatea infractiunii, precum si fat� de
�mprejur�rile �n care a fost s�v�rsit�, aceste pedepse sunt necesare.
Aplicarea
uneia sau mai multor pedepse complementare este
obligatorie c�nd legea prevede aceast� pedeaps�.
Pedepsele complementare prev�zute �n art. 531 alin. 3 lit.
b)�e) se pot aplica �n mod cumulativ.
Executarea pedepselor complementare �ncepe dup�
r�m�nerea definitiv� a hot�r�rii de condamnare.
CAPITOLUL III
Pedepsele principale aplicabile
persoanei fizice
Sectiunea
Regimul de
executare a pedepselor principale privative de libertate
Art. 533. � Reguli generale ale
execut�rii pedepselor principale privative de libertate
Executarea pedepselor principale privative de
libertate se bazeaz� pe sistemul progresiv. Condamnatii au posibilitatea s�
treac� dintr-un regim de executare �n altul �n conditiile prev�zute de legea
privind executarea pedepselor.
Pedepsele privative de libertate se execut� �n
unul din urm�toarele regimuri:
a) regimul de maxim� sigurant�;
b) regimul �nchis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
Regimul execut�rii pedepselor privative de
libertate se bazeaz� pe posibilitatea condamnatilor de a presta, cu acordul
lor, o munc� util�, dac� sunt apti pentru munc�, pe educarea condamnatilor, pe
respectarea de c�tre acestia a ordinii interioare a locurilor de detinere,
precum si pe stimularea si recompensarea celor st�ruitori �n munc�,
disciplinati, si care dau dovezi temeinice de �ndreptare.
Dup� �mplinirea v�rstei de 60 de ani pentru
b�rbati si 55 de ani pentru femei, condamnatii pot presta o munc� numai la
cererea acestora, dac� sunt apti pentru munc�.
Toate mijloacele folosite �n cadrul regimului
execut�rii pedepselor privative de libertate trebuie s� contribuie la reintegrarea
�n societate a celor condamnati si la prevenirea s�v�rsirii de noi infractiuni
de c�tre acestia.
Art. 534. � Regimul de munc�
Munca prestat� de condamnati este remunerat�, cu
exceptia muncii cu caracter gospod�resc, necesare locului de detinere, si a
celei prestate �n caz de calamitate.
Conditiile de prestare a muncii, durata si plata
acesteia, precum si repartizarea veniturilor cuvenite condamnatilor sunt
stabilite prin legea privind executarea pedepselor.
Sectiunea I
Detentiunea pe viata
Art.
54 - Regimul detentiunii pe viata
Detentiunea pe viata se executa �n penitenciare
anume destinate pentru aceasta sau �n sectii speciale ale celorlalte
penitenciare.
Regimul
executarii pedepsei detentiunii pe viata este
reglementat �n legea privind executarea pedepselor.
Art.
55 - Neaplicarea pedepsei detentiunii pe viata
Pedeapsa detentiunii pe viata nu se aplica
aceluia care, la data pronuntarii hotar�rii de condamnare, a �mplinit v�rsta de
60 de ani.
�n acest caz, �n locul pedepsei detentiunii pe viata
se aplica pedeapsa �nchisorii pe timp de 25 de ani si pedeapsa interzicerii
unor drepturi pe durata ei maxima.
�n cazul �n care cel condamnat la pedeapsa
detentiunii pe viata a �mplinit v�rsta de 60 de ani �n timpul executarii
pedepsei, detentiunea pe viata se �nlocuieste cu �nchisoarea pe timp de 25 de
ani.
Art. 551 - Liberarea
conditionata
Cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata
poate fi liberat conditionat dupa executarea efectiva a 20 de ani de
detentiune, daca este staruitor �n munca, disciplinat si da dovezi temeinice de
�ndreptare, tin�ndu-se seama si de antecedentele sale penale.
Condamnatul trecut de v�rsta de 60 de ani pentru
barbati si de 55 de ani pentru femei poate fi liberat conditionat dupa
executarea efectiva a 15 ani de detentiune, daca sunt �ndeplinite si celelalte
conditii prevazute �n alin. 1.
Pedeapsa se considera executata, daca �n termen
de 10 ani de la liberare cel condamnat nu a sav�rsit din nou o infractiune.
Daca �n acest interval de timp cel liberat a comis din nou o infractiune, se
aplica, �n mod corespunzator, dispozitiile art. 61.
Art. 55 2 - Calculul pedepsei �n caz
de comutare sau �nlocuire
�n cazul comutarii sau �nlocuirii pedepsei
detentiunii pe viata cu pedeapsa �nchisorii, perioada de detentiune executata
se considera ca parte executata din pedeapsa �nchisorii.
Sectiunea II
�nchisoarea
Art.
56 � Abrogat
Art.
57 - Regimul de detinere
Executarea pedepsei �nchisorii se face, potrivit
dispozitiilor legii privind executarea pedepselor, �n locuri de detinere anume
destinate.
Femeile condamnate la pedeapsa �nchisorii executa
aceasta pedeapsa separat de condamnatii barbati.
Minorii condamnati la pedeapsa �nchisorii executa
pedeapsa separat de condamnatii majori sau �n locuri de detinere speciale,
asigur�ndu-li-se posibilitatea de a continua �nvatam�ntul general obligatoriu
si de a dob�ndi o pregatire profesionala potrivit cu aptitudinile lor.
Art. 58 � Abrogat
Art. 59 - Liberarea conditionata
Dupa ce a executat cel putin doua treimi din
durata pedepsei �n cazul �nchisorii care nu depaseste 10 ani sau cel putin trei
patrimi �n cazul �nchisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este staruitor
�n munca, disciplinat si da dovezi temeinice de �ndreptare, tin�ndu-se seama si
de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat �nainte de
executarea �n �ntregime a pedepsei.
�n calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute �n
alin. 1 se tine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerata,
potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. �n acest caz �nsa,
liberarea conditionata nu poate fi acordata �nainte de executarea efectiva a
cel putin jumatate din durata pedepsei c�nd aceasta nu depaseste 10 ani si a
cel putin doua treimi c�nd pedeapsa este mai mare de 10 ani.
C�nd condamnatul executa mai multe pedepse cu
�nchisoare care nu se contopesc, fractiunile de pedeapsa aratate �n alin. 1 se socotesc �n raport cu
totalul pedepselor.
�n
aplicarea dispozitiilor alineatelor precedente se are �n vedere durata pedepsei
pe care o executa condamnatul.
Art.
591 - Liberarea conditionata �n cazul infractiunilor sav�rsite din
culpa
Cel
condamnat pentru sav�rsirea uneia sau mai multor infractiuni din culpa poate fi
liberat conditionat �nainte de executarea �n �ntregime a pedepsei, dupa ce a
executat cel putin jumatate din durata pedepsei �n cazul �nchisorii care nu
depaseste 10 ani sau cel putin doua treimi �n cazul �nchisorii mai mari de 10
ani, daca �ndeplineste si celelalte conditii prevazute �n art. 59 alin. 1.
Dispozitiile art. 59 alin. 2 se aplica �n
mod corespunzator, liberarea conditionata neput�nd fi acordata �nainte de
executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei c�nd aceasta nu
depaseste 10 ani si a cel putin jumatate c�nd pedeapsa este mai mare de 10 ani.
�n cazul �n care pedeapsa ce se executa este
rezultata din concursul �ntre infractiuni sav�rsite din culpa si infractiuni
intentionate, se aplica dispozitiile art. 59.
Dispozitiile art. 59 alin.
3 si 4 se aplica �n mod corespunzator.
Art. 60 - Liberarea conditionata �n cazuri
speciale
Condamnatul care, din cauza starii sanatatii sau
din alte cauze, nu a fost niciodata folosit la munca ori nu mai este folosit,
poate fi liberat conditionat dupa executarea fractiunilor de pedeapsa aratate
�n art. 59 sau, dupa caz, �n art. 591, daca da dovezi temeinice de
disciplina si de �ndreptare.
Cei condamnati �n timpul minoritatii, c�nd ajung
la v�rsta de 18 ani, precum si condamnatii trecuti de v�rsta de 60 de ani
pentru barbati si de 55 de ani pentru femei, pot fi liberati conditionat, dupa
executarea unei treimi din durata pedepsei �n cazul �nchisorii care nu
depaseste 10 ani sau a unei jumatati �n cazul �nchisorii mai mari de 10 ani,
daca �ndeplinesc celelalte conditii prevazute �n art. 59 alin.
1.
Persoanele prevazute �n alin. 2, condamnate
pentru sav�rsirea unei infractiuni din culpa, pot fi liberate conditionat dupa
executarea unei patrimi din durata pedepsei �n cazul �nchisorii care nu
depaseste 10 ani sau a unei treimi �n cazul �nchisorii mai mari de 10 ani, daca
�ndeplinesc celelalte conditii prevazute �n art. 59 alin.
1.
Daca pedeapsa ce se executa este rezultata din
concursul �ntre infractiuni sav�rsite din culpa si infractiuni intentionate, se
aplica dispozitiile privind liberarea conditionata �n cazul infractiunilor
intentionate.
C�nd condamnatul executa mai multe pedepse cu
�nchisoare, care nu se contopesc, fractiunile de pedeapsa se socotesc �n raport
cu totalul pedepselor.
�n toate cazurile, la calculul fractiunii de
pedeapsa se tine seama de partea din durata pedepsei considerata, potrivit
legii, ca executata pe baza muncii prestate.
Dispozitiile art. 59 alin. 4 se aplica �n mod corespunzator.
Art.
61 - Efectele liberarii conditionate
Pedeapsa se considera executata daca �n
intervalul de timp de la liberare si p�na la �mplinirea duratei pedepsei, cel
condamnat nu a sav�rsit din nou o infractiune. Daca �n acelasi interval cel
liberat a comis din nou o infractiune, instanta, tin�nd seama de gravitatea
acesteia, poate dispune fie mentinerea liberarii conditionate, fie revocarea. �n
acest din urma caz, pedeapsa stabilita pentru infractiunea sav�rsita ulterior
si restul de pedeapsa ce a mai ramas de executat din pedeapsa anterioara se
contopesc, put�ndu-se aplica un spor p�na la 5 ani.
Revocarea este obligatorie �n cazul c�nd fapta sav�rsita
este o infractiune contra sigurantei statului, o infractiune contra pacii si
omenirii, o infractiune de omor, o infractiune sav�rsita cu intentie care a
avut ca urmare moartea unei persoane sau o infractiune prin care s-au produs
consecinte deosebit de grave.
Art.
62 - Executarea pedepsei �ntr-o �nchisoare militar
Executarea
pedepsei �nchisorii care nu depaseste 2 ani, de catre
militarii �n termen, se face �ntr-o �nchisoare militara �n cazurile
prevazute de lege, precum si �n cazurile c�nd instanta judecatoreasca, tin�nd
seama de �mprejurarile cauzei si de persoana condamnatului, dispune aceasta.
Daca
militarul condamnat a executat jumatate din durata pedepsei si a dat dovezi
temeinice de �ndreptare, partea din durata pedepsei ce a mai ramas de executat
se reduce cu o treime, iar daca s-a evidentiat �n mod deosebit, reducerea poate
depasi o treime, put�nd cuprinde chiar tot restul pedepsei.
Daca �n timpul executarii pedepsei militarul
condamnat devine inapt serviciului, este liberat conditionat.
Daca �n timpul executarii pedepsei militarul
condamnat sav�rseste din nou o infractiune, instanta care pronunta condamnarea
pentru aceasta infractiune face, dupa caz, aplicarea art. 39 alin.
1 si 2 sau a art. 40. Pedeapsa astfel stabilita se
executa �ntr-un loc de detinere.
Dupa executarea pedepsei potrivit alin. 1 - 3 sau dupa gratierea totala ori dupa gratierea
restului de pedeapsa, cel condamnat este reabilitat de drept.
Dispozitiile alineatelor precedente sunt
aplicabile si celor care au devenit militari �n termen dupa ram�nerea
definitiva a hotar�rii de condamnare.
�n cazul �n care, �nainte de �nceperea executarii
pedepsei �ntr-o �nchisoare militara, condamnatul a fost trecut �n rezerva,
pedeapsa se executa �ntr-un loc de detinere.
Sectiunea III
Amenda
Art.
63 - Stabilirea amenzii
Pedeapsa amenzii consta �n suma de bani pe care
infractorul este condamnat sa o plateasca.
Ori de c�te ori legea prevede c� o infractiune se
pedepseste numai cu amend�, f�r� a-i ar�ta limitele, minimul special al
acesteia este de 150 lei, iar maximul de 10.000 lei.
C�nd legea prevede pedeapsa amenzii f�r� a-i
ar�ta limitele, alternativ cu pedeapsa �nchisorii de cel mult un an, minimul
special al amenzii este de 300 lei si maximul special de 15.000 lei, iar c�nd
prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa �nchisorii mai mare de un an,
minimul special este de 500 lei si maximul special de 30.000 lei.
�n caz de aplicare a
cauzelor de atenuare sau de agravare a pedepselor, amenda nu poate sa
depaseasca limitele generale aratate �n art. 53 pct. 1 lit. c).
Amenda se stabileste tin�ndu-se seama de
dispozitiile art. 72, fara a-l pune �nsa pe infractor �n situatia de a nu-si
putea �ndeplini �ndatoririle privitoare la �ntretinerea, cresterea, �nvatatura
si pregatirea profesionala a persoanelor fata de care are aceste obligatii
legale.
Art. 631 - �nlocuirea pedepsei amenzii
Daca cel condamnat se sustrage cu rea-credinta de
la executarea amenzii, instanta poate �nlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa
�nchisorii �n limitele prevazute pentru infractiunea sav�rsita, tin�nd seama de
partea din amenda care a fost achitata.
CAPITOLUL IV
Pedepsele complementare si pedepsele accesorii
aplicabile persoanei fizice
Sectiunea I
Pedepsele complementare
Art.
64 - Interzicerea unor drepturi
Pedeapsa
complimentara a interzicerii unor drepturi consta �n
interzicerea unuia sau unora din urmatoarele drepturi:
a) dreptul de a alege si de a fi ales �n
autoritatile publice sau �n functii elective publice;
b) dreptul de a ocupa o functie implic�nd
exercitiul autoritatii de stat;
c) dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita
o profesie ori de a desfasura o activitate, de natura aceleia de care s-a
folosit condamnatul pentru sav�rsirea infractiunii;
d) drepturile parintesti;
e) dreptul de a fi tutore sau curator.
Interzicerea drepturilor prevazute la lit. b) nu
se poate pronunta dec�t pe l�nga interzicerea drepturilor prevazute la lit. a),
afara de cazul c�nd legea dispune altfel.
Art.
65 - Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi
Pedeapsa
complimentara a interzicerii unor drepturi poate fi aplicata, daca pedeapsa
principala stabilita este �nchisoarea de cel putin 2
ani si instanta constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii,
�mprejurarile cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsa este necesara.
Aplicarea
pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie
c�nd legea prevede aceasta pedeapsa.
Conditia aratata �n alin. 1 cu privire la
cuantumul pedepsei principale trebuie sa fie �ndeplinita si �n cazul �n care
aplicarea pedepsei prevazute �n acel alineat este obligatorie.
Art.
66 - Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi
Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi
�ncepe dupa executarea pedepsei �nchisorii, dupa gratierea totala sau a
restului de pedeapsa, ori dupa prescriptia executarii pedepsei.
Art. 67 - Degradarea militara
Pedeapsa complimentara a degradarii militare
consta �n pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma.
Degradarea militara se aplica �n mod obligatoriu
condamnatilor militari si rezervisti, daca pedeapsa principala stabilita este
�nchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata.
Degradarea militara poate fi aplicata
condamnatilor militari si rezervisti pentru infractiuni sav�rsite cu intentie,
daca pedeapsa principala stabilita este de cel putin 5 ani si de cel mult 10
ani.
Art.
68 - Abrogat.
Art.
69 - Abrogat.
Art.
70 - Abrogat.
Sectiunea II
Pedepsele accesorii
Art.
71. � Continutul si modul de executare a pedepsei accesorii
Pedeapsa accesorie const� �n interzicerea drepturilor
prev�zute �n art. 64.
Condamnarea
la pedeapsa detentiunii pe viat� sau a �nchisorii
atrage de drept interzicerea drepturilor prev�zute �n art. 64 lit. a)�c) din
momenul �n care hot�r�rea de condamnare a r�mas definitiv� si p�n� la
terminarea execut�rii pedepsei, p�n� la gratierea total� sau a restului de
pedeaps� ori p�n� la �mplinirea termenului de prescriptie a
execut�rii pedepsei.
Interzicerea drepturilor prev�zute �n art. 64 lit. d) si e) se
aplic� tin�ndu-se seama de natura si gravitatea infractiunii s�v�rsite, de
�mprejur�rile cauzei, de persoana infractorului si de interesele copilului ori
ale persoanei aflate sub tutel� sau curatel�.
Pe
durata am�n�rii sau a �ntreruperii execut�rii pedepsei detentiunii pe viat� sau
a �nchisorii, condamnatul poate s� �si exercite drepturile p�rintesti si
dreptul de a fi tutore sau curator, �n afar� de cazul �n care aceste drepturi
au fost anume interzise condamnatului prin hot�r�rea de condamnare.
Pe
durata suspend�rii conditionate a execut�rii pedepsei
�nchisorii sau a suspend�rii sub supraveghere a execut�rii pedepsei �nchisorii,
se suspend� si executarea pedepselor accesorii.
CAPITOLUL IV1
Pedepsele aplicabile persoanei juridice
Pedeapsa
amenzii const� �n suma de bani pe care persoana juridic� este
condamnat� s� o pl�teasc�.
C�nd
legea prevede pentru infractiunea s�v�rsit� de persoana fizic� pedeapsa
�nchisorii de cel mult 10 ani sau amenda, minimul special al amenzii pentru
persoana juridic� este de 5.000 lei, iar maximul
special al amenzii este de 600.000 lei.
C�nd
legea prevede pentru infractiunea s�v�rsit� de persoana fizic� pedeapsa
detentiunii pe viat� sau pedeapsa �nchisorii mai mare de 10 ani, minimul
special al amenzii pentru persoana juridic� este de
10.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 900.000 lei.
Art.
712. � Continutul pedepsei complementare a dizolv�rii persoanei
juridice
Pedeapsa complementar� a dizolv�rii persoanei
juridice se aplic� atunci c�nd persoana juridic� a fost constituit� �n scopul
s�v�rsirii de infractiuni sau c�nd obiectul s�u de activitate a fost deturnat
�n acest scop.
�n caz de neexecutare, cu rea-credint�, a uneia
dintre pedepsele complementare prev�zute �n art. 531 alin. 3
lit. b)�d), instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.
Pedeapsa
complementar� a dizolv�rii persoanei juridice are ca efect deschiderea
procedurii de lichidare, potrivit legii, iar o copie dup� dispozitivul
hot�r�rii definitive de condamnare prin care s-a
aplicat aceast� pedeaps� va fi comunicat�, de �ndat�, instantei civile
competente, care va proceda la desemnarea lichidatorului.
Art.
713. � Continutul pedepsei complementare a suspend�rii activit�tii
sau a uneia dintre activit�tile persoanei juridice
Pedeapsa complementar� a suspend�rii activit�tii persoanei
juridice const� �n interzicerea desf�sur�rii activit�tii sau a uneia dintre
activit�tile persoanei juridice, �n realizarea c�reia a fost s�v�rsit�
infractiunea.
�n caz de neexecutare, cu rea-credint�, a pedepsei
complementare prev�zute �n art.
531 alin. 3 lit.
e), instanta dispune suspendarea activit�tii sau a uneia dintre activit�tile
persoanei juridice p�n� la punerea �n executare a
pedepsei complementare, dar nu mai mult de 3 luni.
Dac� p�n� la �mplinirea
termenului prev�zut �n alin. 2 pedeapsa complementar� nu a fost pus� �n
executare, instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.
Art. 714. � Neaplicarea dizolv�rii sau
suspend�rii activit�tii persoanei juridice
Pedepsele complementare prev�zute �n art. 531 alin. 3
lit. a) si b) nu pot fi aplicate partidelor politice,
sindicatelor, patronatelor si organizatiilor religioase ori apartin�nd
minorit�tilor, constituite potrivit legii.
Dispozitiile prev�zute �n alin. 1 se aplic� si
persoanelor juridice care �si desf�soar� activitatea �n domeniul presei.
Art. 715. � Continutul pedepsei
complementare a �nchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice
Pedeapsa complementar� a �nchiderii unor puncte
de lucru ale persoanei juridice const� �n �nchiderea unuia sau a mai multora
dintre punctele de lucru apartin�nd persoanei juridice cu scop lucrativ, �n
care s-a desf�surat activitatea �n realizarea c�reia a fost s�v�rsit�
infractiunea. Dispozitiile prev�zute �n alin. 1 nu se aplic� persoanelor
juridice care �si desf�soar� activitatea �n domeniul presei.
Art. 716. � Continutul pedepsei
complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice
Pedeapsa complementar� a interzicerii de a
participa la procedurile de achizitii publice const� �n interzicerea de a
participa, direct sau indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor
de achizitii publice prev�zute de lege.
Art. 717. � Continutul pedepsei
complementare a afis�rii sau difuz�rii hot�r�rii de condamnare
Afisarea hot�r�rii definitive de condamnare sau
difuzarea acesteia se realizeaz� pe cheltuiala persoanei juridice condamnate.
Prin afisarea sau difuzarea hot�r�rii de
condamnare nu poate fi dezv�luit� identitatea victimei, afar� de cazul �n care
exist� acordul acesteia sau al reprezentantului s�u legal.
Afisarea hot�r�rii de condamnare se realizeaz� �n
extras, �n forma si locul stabilite de instant�, pentru o perioad� cuprins�
�ntre o lun� si 3 luni.
Difuzarea hot�r�rii de condamnare se face �n
extras si �n forma stabilit� de instant�, prin intermediul presei scrise sau
audiovizuale ori prin alte mijloace de comunicare audiovizual�, desemnate de
instant�.
Dac� difuzarea se face prin presa scris� sau
audiovizual� instanta stabileste num�rul aparitiilor, care nu poate fi mai mare
de 10, iar �n cazul difuz�rii prin alte mijloace audiovizuale, durata acesteia
nu poate dep�si 3 luni.
Capitolul V
Individualizarea pedepselor
Sectiunea I
Dispozitii generale
Art. 72
- Criteriile generale de individualizare
La
stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii
generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate �n partea speciala, de
gradul de pericol social al faptei sav�rsite, de persoana infractorului si de
�mprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
C�nd
pentru infractiunea sav�rsita legea prevede pedepse alternative, se tine seama
de dispozitiile alineatului precedent at�t pentru alegerea uneia dintre
pedepsele alternative, c�t si pentru proportionalizarea acesteia.
La
stabilirea si aplicarea pedepselor pentru persoana juridic� se tine seama de
dispozitiile p�rtii generale a prezentului cod, de limitele de pedeaps� fixate
�n partea special� pentru persoana fizic�, de gravitatea faptei s�v�rsite si de
�mprejur�rile care atenueaz� sau agraveaz� r�spunderea penal�.
Sectiunea II
Circumstantele atenuante si
agravante
Art. 73. - Circumstante atenuante
Urmatoarele �mprejurari constituie circumstante
atenuante:
a) depasirea limitelor legitimei aparari sau ale
starii de necesitate;
b) sav�rsirea infractiunii sub stap�nirea unei
puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei
vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei
sau prin alta actiune ilicita grava.
Art. 74. - �mprejurari care pot constitui
circumstante atenuante
Urmatoarele �mprejurari pot fi considerate
circumstante atenuante:
a) conduita buna a infractorului �nainte de
sav�rsirea infractiunii;
b) staruinta depusa de infractor pentru a
�nlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita;
c) atitudinea infractorului dupa sav�rsirea
infractiunii, rezult�nd din prezentarea sa �n fata
autoritatii, comportarea sincera �n cursul procesului, �nlesnirea descoperirii
ori arestarii participantilor.
�mprejurarile enumerate �n prezentul articol au
caracter exemplificativ.
Art. 75. - Circumstante agravante
Urmatoarele �mprejurari constituie circumstante
agravante:
a) sav�rsirea faptei de trei sau de mai multe
persoane �mpreuna;
b) sav�rsirea infractiunii prin acte de cruzime,
prin violente asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care
prezinta pericol public;
c) sav�rsirea infractiunii de catre un infractor
major, daca aceasta a fost comisa �mpreuna cu un minor;
c1) s�v�rsirea infractiunii pe temei
de ras�, nationalitate, etnie, limb�, religie, gen, orientare sexual�, opinie,
apartenent� politic�, convingeri, avere, origine social�, v�rst�, dizabilitate,
boal� cronic� necontagioas� sau infectie HIV/SIDA;.
d) sav�rsirea infractiunii din motive josnice;
e) sav�rsirea infractiunii �n stare de betie
anume provocata �n vederea comiterii faptei;
f) sav�rsirea infractiunii de catre o persoana
care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate.
Instanta poate retine ca circumstante agravante
si alte �mprejurari care imprima faptei un caracter grav.
Art. 76 - Efectele circumstantelor atenuante
�n cazul �n care exist� circumstante atenuante,
pedeapsa principal� pentru persoana fizic� se reduce sau se schimb�, dup� cum
urmeaz�:
a) c�nd minimul special al pedepsei �nchisorii
este de 10 ani sau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu
mai jos de 3 ani;
b) c�nd minimul special al pedepsei �nchisorii
este de 5 anisau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai
jos de un an;
c) c�nd minimul special al pedepsei �nchisorii
este de 3 ani sau mai mare, pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai
jos de 3 luni;
d) c�nd minimul special al pedepsei �nchisorii
este de un an sau mai mare, pedeapsa se coboara sub acest minim, p�na la minimul
general;
e) c�nd minimul special al pedepsei �nchisorii
este de 3 luni sau mai mare, pedeapsa se coboar� sub acest minim, p�n� la
minimul general, sau se aplic� o amend� care nu poate fi mai mic� de 250 lei,
iar c�nd minimul special este sub 3 luni, se aplic� o amend� care nu poate fi
mai mic� de 200 lei;
f) c�nd pedeapsa prev�zut� de lege este amenda,
aceasta se coboar� sub minimul ei special, put�nd fi redus� p�n� la 150 lei �n cazul c�nd minimul special este de 500 lei sau
mai mare, ori p�n� la minimul general, c�nd minimul special este sub 500 lei.
�n cazul infractiunilor contra sigurantei
statului, al infractiunilor contra pacii si omenirii, al infractiunii de omor,
al infractiunilor sav�rsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei
persoane, sau al infractiunilor prin care s-au produs consecinte deosebit de
grave, daca se constata ca exista circumstante atenuante, pedeapsa �nchisorii
poate fi redusa cel mult p�na la o treime din minimul special.
C�nd exista circumstante atenuante, pedeapsa
complimentara privativa de drepturi, prevazuta de lege pentru infractiunea
sav�rsita, poate fi �nlaturata.
�n cazul �n care exist� circumstante atenuante,
amenda pentru persoana juridic� se reduce dup� cum urmeaz�:
a) c�nd minimul special al amenzii este de 10.000
lei sau mai mare, amenda se coboar� sub acest minim, dar nu mai mult de o
p�trime;
b) c�nd minimul special al amenzii este de 5.000
lei sau mai mare, amenda se coboar� sub acest minim, dar nu mai mult de o
treime.
Art. 77. - Circumstante atenuante �n cazul
pedepsei detentiunii pe viata
C�nd pentru infractiunea sav�rsita legea prevede
pedeapsa detentiunii pe viata, daca exista circumstante atenuante, se aplica
pedeapsa �nchisorii de la 10 la 25 de ani.
Art. 78. - Efectele circumstantelor agravante
�n cazul �n care exist� circumstante agravante,
persoanei fizice i se poate aplica o pedeaps� p�n� la maximul special. Dac�
maximul special este ne�ndestul�tor, �n cazul �nchisorii se poate ad�uga un
spor de p�n� la 5 ani, care nu poate dep�si o treime
din acest maxim, iar �n cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o
treime din maximul special.
�n cazul �n care exist� circumstante agravante,
persoanei juridice i se aplic� amenda care poate fi sporit� p�n� la maximul
special, prev�zut �n art. 711 alin. 2 sau
3, iar dac� acest maxim nu este �ndestul�tor se poate ad�uga un spor de p�n� la
o p�trime din acel maxim.
Art. 79 - Indicarea circumstantelor
Orice �mprejurare retinuta ca circumstanta
atenuanta sau ca circumstanta agravanta trebuie aratata �n hotar�re.
Art. 80 - Concursul �ntre cauzele de agravare si
de atenuare
�n caz de concurs �ntre cauzele de agravare si
cauzele de atenuare, pedeapsa se stabileste tin�ndu-se seama de circumstantele
agravante, de circumstantele atenuante si de starea de recidiva.
�n caz de concurs �ntre circumstantele agravante
si atenuante, cobor�rea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie.
�n cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor
cu privire la circumstante agravante, recidiva si concurs de infractiuni,
pedeapsa �nchisorii nu poate depasi 25 de ani, daca maximul special pentru
fiecare infractiune este de 10 ani sau mai mic, si 30 de ani, daca maximul
special pentru cel putin una dintre infractiuni este mai mare de 10 ani.
�n cazul aplic�rii concomitente a dispozitiilor
cu privire la circumstante agravante, recidiv� si concurs de infractiuni,
pedeapsa amenzii pentru persoana juridic� poate fi sporit� p�n� la maximul
general.
Sectiunea III
Suspendarea conditionata a
executarii pedepsei
Art.
81. - Conditiile de aplicare a suspendarii conditionate
Instanta
poate dispune suspendarea conditionat� a execut�rii
pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumit� durat�, dac� sunt �ntrunite
urm�toarele conditii:
a)
pedeapsa aplicata este �nchisoarea de cel mult 3 ani
sau amenda;
b)
infractorul nu a mai fost condamnat anterior la
pedeapsa �nchisorii mai mare de 6 luni, afara de cazul c�nd condamnarea intra
�n vreunul dintre cazurile prevazute �n art. 38;
c)
se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar
fara executarea acesteia.
Suspendarea conditionata a executarii pedepsei
poate fi acordata si �n caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata
este �nchisoarea de cel mult 2 ani si sunt �ntrunite conditiile prevazute �n
alin. 1 lit. b) si c).
Alin. 3
si 4 au fost abrogate.
Suspendarea conditionată a
executării pedepsei nu atrage suspendarea executării măsurilor
de sigurantă si a obligatiilor civile prevăzute �n hotăr�rea de
condamnare.
Suspendarea conditionată a
executării pedepsei trebuie motivată.
Art. 82. - Termenul de
�ncercare
Durata suspendarii conditionate a executarii
pedepsei constituie termen de �ncercare pentru condamnat si se compune din
cuantumul pedepsei �nchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp
de 2 ani.
�n cazul c�nd pedeapsa a
carei executare a fost suspendata este amenda, termenul de �ncercare este de un
an.
Termenul de �ncercare se socoteste de la data
c�nd hotar�rea prin care s-a pronuntat suspendarea conditionata a executarii
pedepsei a ramas definitiva.
Art. 83. - Revocarea �n cazul sav�rsirii unei
infractiuni
Daca �n cursul termenului de �ncercare cel
condamnat a sav�rsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o
condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca
suspendarea conditionata, dispun�nd executarea �n �ntregime a pedepsei, care nu
se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.
Revocarea suspendarii pedepsei nu are loc �nsa,
daca infractiunea sav�rsita ulterior a fost
descoperita dupa expirarea termenului de �ncercare.
Daca infractiunea ulterioara este sav�rsita din
culpa, se poate aplica suspendarea conditionata a executarii pedepsei chiar
daca infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea conditionata a
executarii pedepsei. �n acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendari.
La stabilirea pedepsei pentru infractiunea
sav�rsita dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii de suspendare nu se mai aplica
sporul prevazut de lege pentru recidiva.
Art.
84. � Revocarea �n cazul neexecut�rii obligatiilor civile
Dac�
p�n� la expirarea termenului de �ncercare condamnatul nu a
�ndeplinit obligatiile civile stabilite prin hot�r�rea de condamnare, instanta
dispune revocarea suspend�rii execut�rii pedepsei, afar� de cazul c�nd cel
condamnat dovedeste c� nu a avut putinta de a �ndeplini acele obligatii.
Art.
85. - Anularea suspendarii pentru infractiuni sav�rsite anterior
Daca
se descopera ca cel condamnat mai sav�rsise o infractiune �nainte de
pronuntarea hotar�rii prin care s-a dispus suspendarea sau p�na la ram�nerea
definitiva a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa �nchisorii chiar dupa
expirarea termenului de �ncercare, suspendarea conditionata a executarii
pedepsei se anuleaza, aplic�ndu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la
concursul de infractiuni sau recidiva.
Anularea
suspendarii executarii pedepsei nu are loc, daca
infractiunea care ar fi putut atrage anularea a fost descoperita dupa expirarea
termenului de �ncercare.
�n cazurile prevazute �n alin. 1, daca pedeapsa
rezultata �n urma contopirii nu depaseste 2 ani, instanta poate aplica
dispozitiile art. 81. �n cazul c�nd se dispune suspendarea conditionata a
executarii pedepsei, termenul de �ncercare se calculeaza de la data ram�nerii
definitive a hotar�rii prin care s-a pronuntat anterior suspendarea
conditionata a executarii pedepsei.
Art.
86. - Reabilitarea �n cazul suspendarii conditionate a executarii pedepsei
Daca condamnatul nu a sav�rsit din nou o
infractiune �nauntrul termenului de �ncercare si nici
nu s-a pronuntat revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei �n
baza art. 83 si 84, el este reabilitat de drept.
Sectiunea III 1
Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere
Art.
861. - Conditiile de aplicare a suspendarii executarii
pedepsei sub supraveghere
Instanta
poate dispune suspendarea execut�rii pedepsei aplicate persoanei fizice sub
supraveghere, dac� sunt �ntrunite urm�toarele conditii:
a) pedeapsa aplicata este �nchisoarea de cel mult
4 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior
la pedeapsa �nchisorii mai mare de un an, afara de cazurile c�nd condamnarea
intra �n vreunul dintre cazurile prevazute �n art. 38;
c) se apreciaza, tin�nd seama de persoana
condamnatului, de comportamentul sau dupa comiterea faptei, ca pronuntarea
condamnarii constituie un avertisment pentru acesta si, chiar fara executarea
pedepsei, condamnatul nu va mai sav�rsi infractiuni.
Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere
poate fi acordata si �n cazul concursului de infractiuni, daca pedeapsa
aplicata este �nchisoarea de cel mult 3 ani si sunt �ntrunite conditiile
prevazute �n alin. 1 lit. b) si c).
Alin. 3 a fost abrogat.
Dispozitiile art. 81 alin.
5 si 6 se aplic� si �n cazul suspend�rii execut�rii pedepsei aplicate persoanei
fizice sub supraveghere.
Art. 862. - Termenul de �ncercare
Termenul de �ncercare �n cazul suspendarii
executarii pedepsei sub supraveghere se compune din cuantumul pedepsei
�nchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp, stabilit de
instanta, �ntre 2 si 5 ani.
Dispozitiile art. 82 alin.
3 se aplica �n mod corespunzator.
Art. 863. - Masurile de
supraveghere si obligatiile condamnatului
Pe durata termenului de �ncercare, condamnatul
trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
a) s� se prezinte, la datele fixate, la
judec�torul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protectie a
victimelor si reintegrare social� a infractorilor;
b) sa anunte, �n
prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice
deplasare care depaseste 8 zile, precum si �ntoarcerea;
c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului
de munca;
d) sa comunice informatii de natura a putea fi
controlate mijloacele lui de existenta.
Datele prev�zute �n alin. 1 lit. b), c) si d) se
comunic� judec�torului sau serviciului stabilit �n alin. 1 lit. a).
Instanta poate sa impuna
condamnatului respectarea uneia sau a mai multora din urmatoarele obligatii:
a) sa desfasoare o activitate sau sa urmeze un curs de �nvatam�nt ori de calificare;
b) sa nu schimbe domiciliul sau resedinta avuta
ori sa nu depaseasca limita teritoriala stabilita, dec�t �n conditiile fixate
de instanta;
c) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;
d) sa nu intre �n legatura cu anumite persoane;
e) sa nu conduca nici un vehicul sau anumite
vehicule;
f) sa se supuna masurilor de control, tratament
sau �ngrijire, �n special �n scopul dezintoxicarii.
Supravegherea execut�rii obligatiilor stabilite de instant� conform alin. 3 lit.
a)�f) se face de judec�torul sau serviciul prev�zut �n alin. 1 lit. a). �n caz
de ne�ndeplinire a obligatiilor, judec�torul sau serviciul desemnat cu
supravegherea condamnatului sesizeaz� instanta pentru luarea m�surii prev�zute
�n art. 864 alin. 2.
Art.
864 . - Revocarea suspendarii executarii
pedepsei sub supraveghere
Dispozitiile art. 83 si 84 se aplica �n mod
corespunzator si �n cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
Dac� cel condamnat nu �ndeplineste, cu
rea-credint�, m�surile de supraveghere prev�zute de lege ori obligatiile
stabilite de instant�, aceasta revoc� suspendarea
execut�rii pedepsei sub supraveghere, dispun�nd executarea �n �ntregime a
pedepsei.
Art.
865. - Anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere
Dispozitiile art. 85 alin. 1 si 2 se aplica
�n mod corespunzator si �n cazul suspendarii executarii pedepsei sub
supraveghere.
�n cazurile prevazute �n art. 85 alin. 1, daca pedeapsa rezultata �n urma contopirii nu depaseste 3 ani,
instanta poate aplica dispozitiile art. 861. �n cazul c�nd se
dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, termenul de �ncercare
se calculeaza de la data ram�nerii definitive a hotar�rii prin care s-a
pronuntat anterior suspendarea conditionata a
executarii pedepsei.
Art.
866. - Reabilitarea �n cazul suspendarii executarii pedepsei sub
supraveghere
Daca cel condamnat nu a sav�rsit din nou o
infractiune �nauntrul termenului de �ncercare si nici
nu s-a pronuntat revocarea suspendarii executarii pedepsei �n baza art. 864,
el este reabilitat de drept.
Sectiunea III2
Executarea pedepsei la
locul de munca
Art. 867. - Conditii de aplicare
�n cazul �n care instanta, tin�nd seama de
gravitatea faptei, de �mprejurarile �n care a fost comisa, de conduita
profesionala si generala a faptuitorului si de posibilitatile acestuia de
reeducare, apreciaza ca sunt suficiente temeiuri ca scopul pedepsei sa fie
atins fara privare de libertate, poate dispune executarea pedepsei �n unitatea
�n care condamnatul �si desfasoara activitatea sau �n alta unitate, �n toate
cazurile cu acordul scris al unitatii si daca sunt �ntrunite urmatoarele conditii:
a) pedeapsa aplicata este �nchisoarea de cel mult
5 ani;
b) cel �n cauza nu a mai fost condamnat anterior
la pedeapsa �nchisorii mai mare de 1 an, afara de cazul c�nd condamnarea intra
�n vreunul din cazurile prevazute �n art. 38.
Executarea pedepsei la locul de munca poate fi
dispusa si �n caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata pentru
concursul de infractiuni este de cel mult 3 ani �nchisoare si sunt �ntrunite
celelalte conditii prevazute �n alineatul precedent.
Alin. 3 a fost abrogat.
Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si �n cazul
�n care condamnatul nu desfasoara o activitate la data aplicarii pedepsei.
Art. 868. - Modul de
executare
Pe durata executarii pedepsei, condamnatul este
obligat sa �ndeplineasca toate �ndatoririle la locul
de munca, cu urmatoarele limitari ale drepturilor ce-i revin potrivit legii:
a) din totalul veniturilor cuvenite, potrivit
legii, pentru munca prestata, cu exceptia sporurilor acordate pentru
activitatea desfasurata �n locuri de munca cu conditii vatamatoare sau
periculoase, se retine o cota de 15 - 40%, stabilita potrivit legii, �n raport
cu cuantumul veniturilor si cu �ndatoririle condamnatului pentru �ntretinerea
altor persoane, care se varsa la bugetul statului. �n cazul condamnatului
minor, limitele retinerii se reduc la jumatate;
b) drepturile de asigurari sociale se stabilesc
�n procentele legale aplicate la venitul net cuvenit condamnatului, dupa
retinerea cotei prevazute la lit. a);
c) durata executarii pedepsei nu se considera
vechime �n munca;
d) nu se poate schimba locul de munca la cererea
condamnatului, dec�t prin hotar�rea instantei de judecata;
e) condamnatul nu poate fi promovat;
f) condamnatul nu poate ocupa functii de
conducere, iar �n raport cu fapta sav�rsita nu poate ocupa functii care implica
exercitiul autoritatii de stat, functii instructiv-educative ori de gestiune.
Pe durata executarii pedepsei, condamnatului i se
interzice dreptul electoral de a fi ales.
Instanta poate dispune ca cel condamnat sa
respecte si una sau mai multe din obligatiile prevazute �n art. 863.
Pedeapsa se executa la locul de munca �n baza
mandatului de executare a pedepsei.
Pe timpul executarii pedepsei �n unitatea �n care
cel condamnat �si desfasoara activitatea la data aplicarii pedepsei, contractul
de munca se suspenda.
�n cazul executarii pedepsei �ntr-o alta unitate
dec�t cea �n care �si desfasura activitatea condamnatul la data aplicarii
pedepsei, contractul de munca �ncheiat �nceteaza. Pedeapsa se executa fara a se
�ncheia contract de munca.
Dispozitiile alin. 6 se aplica �n mod
corespunzator si �n cazul condamnatului care nu desfasoara o activitate la data
aplicarii pedepsei.
�n cazul �n care cel condamnat la executarea
pedepsei la locul de munca a devenit militar �n termen �n cursul judecatii sau
dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii de condamnare, pedeapsa se executa la
locul de munca, dupa trecerea �n rezerva a acestuia.
Art. 869 .
- Revocarea executarii pedepsei la locul de munca
Daca dupa ram�nerea definitiva a hotar�rii prin
care s-a dispus executarea pedepsei la locul de munca, cel condamnat sav�rseste
din nou o infractiune, �nainte de �nceperea executarii pedepsei sau �n timpul
executarii acesteia, instanta revoca executarea pedepsei la locul de munca.
Pedeapsa se aplica potrivit dispozitiilor art. 39 alin.
1 si 2 sau, dupa caz, ale art. 40.
Daca infractiunea ulterioara este sav�rsita din
culpa, instanta poate dispune si pentru aceasta infractiune executarea pedepsei
la locul de munca. �n acest caz, revocarea nu mai are loc si pedeapsa se aplica
potrivit regulilor pentru concursul de infractiuni. Daca condamnatul se
sustrage de la prestarea activitatii �n cadrul unitatii sau nu-si �ndeplineste
�n mod corespunzator �ndatoririle ce-i revin la locul de munca ori nu respecta
masurile de supraveghere sau obligatiile stabilite prin hotar�rea de
condamnare, instanta poate sa revoce executarea pedepsei la locul de munca,
dispun�nd executarea pedepsei �ntr-un loc de detinere.
C�nd condamnatul nu mai poate presta munca din
cauza pierderii totale a capacitatii de munca, instanta revoca executarea
pedepsei la locul de munca si, tin�nd seama de �mprejurarile care au determinat
incapacitatea de munca si de dispozitiile art. 72, dispune suspendarea
conditionata a executarii pedepsei chiar daca nu sunt �ntrunite conditiile
prevazute �n art. 81 sau 861.
Daca executarea pedepsei la locul de munca se
revoca potrivit alin. 1 sau 3, pedeapsa aplicata sau, dupa caz, restul de
pedeapsa ramas neexecutat se executa �ntr-un loc de detinere.
Art. 8610. - Anularea
executarii pedepsei la locul de munca
Daca cel condamnat mai sav�rsise o infractiune
p�na la ram�nerea definitiva a hotar�rii si aceasta se descopera mai �nainte ca
pedeapsa sa fi fost executata la locul de munca sau considerata executata,
instanta, daca nu sunt �ntrunite conditiile prevazute �n art. 867 , anuleaza executarea pedepsei la locul de
munca.
Anularea se dispune si �n cazul �n care hotar�rea
de condamnare pentru infractiunea descoperita ulterior se pronunta dupa ce
pedeapsa a fost executata la locul de munca sau considerata ca executata.
Pedeapsa se stabileste, dupa caz, potrivit regulilor de la concursul de
infractiuni sau recidiva.
La scaderea pedepsei executate �n �ntregime sau
�n parte, ori, dupa caz, la contopirea pedepselor, se aplica dispozitiile privitoare
la pedeapsa �nchisorii, fara a se tine seama daca una din pedepse se executa la
locul de munca. Pedeapsa astfel stabilita se executa �ntr- un loc de detinere.
Art. 8611. - �ncetarea executarii
pedepsei
Daca cel condamnat a executat cel putin doua treimi
din durata pedepsei, a dat dovezi temeinice de �ndreptare, a avut o buna
conduita, a fost disciplinat si staruitor �n munca, instanta poate dispune
�ncetarea executarii pedepsei la locul de munca, la cererea conducerii unitatii
unde condamnatul �si desfasoara activitatea sau a condamnatului.
Pedeapsa se considera executata daca �n
intervalul de timp de la �ncetarea executarii pedepsei la locul de munca si
p�na la �mplinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a sav�rsit din nou o
infractiune. Daca �n acelasi interval condamnatul a comis din nou o
infractiune, instanta poate dispune revocarea �ncetarii executarii pedepsei la
locul de munca, dispozitiile art. 61 si 8610 alin.
3 fiind aplicabile
�n mod corespunzator.
Sectiunea IV
Calculul pedepselor
Art.
87. - Durata executarii
Durata executarii pedepsei �nchisorii se
socoteste din ziua �n care condamnatul �ncepe sa
execute hotar�rea definitiva de condamnare.
Ziua �n care �ncepe executarea pedepsei si ziua
�n care �nceteaza se socotesc �n durata executarii.
Timpul �n care condamnatul, �n cursul executarii
pedepsei, se afla bolnav �n spital, intra �n durata executarii, afara de cazul
�n care si-a provocat �n mod voit boala, iar aceasta �mprejurare se constata �n
cursul executarii pedepsei.
�n durata executarii pedepsei �nchisorii la locul
de munca nu intra timpul �n care condamnatul lipseste de la locul de munca.
Art. 88. - Computarea retinerii si a arestarii
preventive
Timpul retinerii si al arestarii preventive se
scade din durata pedepsei �nchisorii pronuntate. Scaderea se face si atunci
c�nd condamnatul a fost urmarit sau judecat, �n acelasi timp ori �n mod
separat, pentru mai multe infractiuni concurente, chiar daca a fost scos de sub
urmarire, s-a �ncetat urmarirea penala sau a fost achitat ori s-a �ncetat
procesul penal pentru fapta care a determinat retinerea sau arestarea
preventiva.
Scaderea retinerii si a arestarii preventive se
face si �n caz de condamnare la amenda, prin �nlaturarea �n totul sau �n parte
a executarii amenzii.
Art. 89. - Computarea privatiunii de libertate
executata �n afara tarii
�n cazul infractiunilor sav�rsite �n conditiile
art. 4, 5 sau 6, partea din pedeapsa, precum si retinerea si arestarea
preventiva executate �n afara teritoriului tarii se scad din durata pedepsei
aplicate pentru aceeasi infractiune de instantele rom�ne.
�NLOCUIREA RASPUNDERII PENALE
Art.
90. - Conditiile �nlocuirii
Instanta
poate dispune �nlocuirea raspunderii penale cu raspunderea care atrage o
sanctiune cu caracter administrativ, daca sunt �ndeplinite urmatoarele
conditii:
a)
pedeapsa prev�zut� de lege pentru infractiunea
s�v�rsit� este �nchisoarea de cel mult un an sau amend� ori s-au s�v�rsit
infractiunile prev�zute �n art. 208, 213, art. 215 alin. 1, art. 2151 alin. 1, art. 217 alin. 1, art. 219 alin. 1, dac� valoarea pagubei nu
dep�seste 10 lei sau infractiunea prev�zut� �n art. 249, dac� valoarea
pagubei nu dep�seste 50 lei;
b) fapta, �n continutul ei concret si �n
�mprejurarile �n care a fost sav�rsita, prezinta un grad de pericol social
redus si nu a produs urmari grave;
c) paguba pricinuita prin infractiune a fost
integral reparata p�na la pronuntarea hotar�rii;
d) din atitudinea faptuitorului dupa sav�rsirea
infractiunii rezulta ca acesta regreta fapta;
e) sunt suficiente date ca faptuitorul poate fi
�ndreptat fara a I se aplica o pedeapsa.
�nlocuirea raspunderii penale nu se poate dispune
daca faptuitorul a mai fost anterior condamnat sau i s-au mai aplicat de doua
ori sanctiuni cu caracter administrativ. Condamnarea se considera inexistenta
�n situatiile prevazute �n art. 38.
Art. 91. - Sanctiunile cu caracter administrativ
C�nd instanta dispune �nlocuirea raspunderii
penale, aplica una dintre urmatoarele sanctiuni cu caracter administrativ:
a)
mustrarea;
b)
mustrarea cu avertisment;
c) amenda de la 10 lei
la 1.000 lei.
Art. 92. � 97. - Abrogate.
Art. 98. - �nlocuirea �n caz de pluralitate de
infractori sau de infractiuni
�n caz de participatie, �nlocuirea raspunderii
penale poate avea loc numai pentru acei faptuitori fata de care sunt
�ndeplinite conditiile prevazute �n prezentul titlu.
�nlocuirea raspunderii penale poate fi dispusa si
�n cazul concursului de infractiuni, daca pentru fiecare infractiune aflata �n
concurs sunt �ndeplinite conditiile de �nlocuire a raspunderii penale.
MINORITATEA
Art.
99. - Limitele raspunderii penale
Minorul care nu a �mplinit v�rsta de 14 ani nu
raspunde penal.
Minorul care are v�rsta �ntre 14 si 16 ani
raspunde penal, numai daca se dovedeste ca a sav�rsit fapta cu discernam�nt.
Minorul care a �mplinit v�rsta de 16 ani raspunde
penal.
Art. 100. - Consecintele raspunderii penale
Fata de minorul care raspunde penal se poate lua
o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa. La alegerea sanctiunii se
tine seama de gradul de pericol social al faptei sav�rsite, de starea fizica,
de dezvoltarea intelectuala si morala, de comportarea lui, de conditiile �n
care a fost crescut si �n care a trait si de orice alte elemente de natura sa
caracterizeze persoana minorului.
Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca
luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru �ndreptarea minorului.
Art. 101. - Masurile educative
Masurile
educative care se pot lua fata de minor sunt:
a)
mustrarea;
b)
libertatea supravegheata;
c) internarea �ntr-un centru de reeducare;
d)
internarea �ntr-un institut medical-educativ.
Art.
102. � Mustrarea
Masura
educativa a mustrarii consta �n dojenirea minorului, �n aratarea pericolului
social al faptei sav�rsite, �n sfatuirea minorului sa se poarte �n asa fel
�nc�t sa dea dovada de �ndreptare, atrag�ndu-i-se totodata atentia ca daca va
sav�rsi din nou o infractiune, se va lua fata de el o masura mai severa sau i
se va aplica o pedeapsa.
Art.
103. - Libertatea supravegheata
Masura
educativa a libertatii supravegheate consta �n lasarea minorului �n libertate
pe timp de un an, sub supraveghere deosebita. Supravegherea
poate fi �ncredintata, dupa caz, parintilor minorului, celui care l-a �nfiat sau tutorelui. Daca acestia nu pot asigura
supravegherea �n conditii satisfacatoare, instanta dispune �ncredintarea
supravegherii minorului, pe acelasi interval de timp, unei persoane de
�ncredere, de preferinta unei rude mai apropiate, la cererea acesteia, ori unei
institutii legal �nsarcinate cu supravegherea minorilor.
Instanta pune �n vedere, celui caruia i s-a
�ncredintat supravegherea, �ndatorirea de a veghea �ndeaproape asupra
minorului, �n scopul �ndreptarii lui. De asemenea, i se pune �n vedere ca are
obligatia sa �nstiinteze instanta de �ndata, daca
minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are
purtari rele ori a sav�rsit din nou o fapta prevazuta de legea penala.
Instanta poate sa impuna
minorului respectarea uneia sau mai multora din urmatoarele obligatii:
a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;
b) sa nu intre �n legatura cu anumite persoane;
c) sa presteze o activitate neremunerata �ntr-o
institutie de interes public fixata de instanta, cu o durata �ntre 50 si 200 de
ore, de maximum 3 ore pe zi, dupa programul de scoala, �n zilele nelucratoare
si �n vacanta.
Instanta atrage atentia minorului asupra
consecintelor comportarii sale.
Dupa luarea masurii libertatii supravegheate,
instanta �ncunostinteaza scoala unde minorul �nvata sau unitatea la care este
angajat si, dupa caz, institutia la care presteaza activitatea stabilita de
instanta.
Daca �nlauntrul termenului prevazut �n alin. 1
minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau are
purtari rele, ori sav�rseste o fapta prevazuta de legea penala, instanta revoca
libertatea supravegheata si ia fata de minor masura internarii �ntr-un centru
de reeducare. Daca fapta prevazuta de legea penala constituie infractiune,
instanta ia masura internarii sau aplica o pedeapsa.
Termenul de un an prevazut �n alin. 1 curge de la
data punerii �n executare a libertatii supravegheate.
Art. 104. - Internarea �ntr-un centru de
reeducare
Masura educativa a internarii �ntr-un centru de
reeducare se ia �n scopul reeducarii minorului, caruia i se asigura
posibilitatea de a dob�ndi �nvatatura necesara si o pregatire profesionala
potrivit cu aptitudinile sale.
Masura internarii se ia fata de minorul �n
privinta caruia celelalte masuri educative sunt ne�ndestulatoare.
Art. 105. - Internarea �ntr-un institut
medical-educativ
Masura internarii �ntr-un institut
medical-educativ se ia fata de minorul care, din cauza starii sale fizice sau
psihice, are nevoie de un tratament medical si de un regim special de educatie.
Art. 106 - Durata masurilor
Masurile prevazute �n art. 104 si 105 se iau pe
timp nedeterminat, �nsa nu pot dura dec�t p�na la �mplinirea v�rstei de 18 ani.
Masura prevazuta �n art. 105 trebuie sa fie ridicata de �ndata ce a disparut
cauza care a impus luarea acesteia. Instanta, dispun�nd ridicarea masurii
prevazute �n art. 105, poate, daca este cazul, sa ia
fata de minor masura internarii �ntr-un centru de reeducare.
La data c�nd minorul devine major, instanta poate
dispune prelungirea internarii pe o durata de cel mult 2 ani, daca aceasta este
necesara pentru realizarea scopului internarii.
Art. 107. - Liberarea minorului �nainte de a
deveni major
Daca a trecut cel putin un an de la data
internarii �n centrul de reeducare si minorul a dat dovezi temeinice de
�ndreptare, de s�rguinta la �nvatatura si la �nsusirea pregatirii profesionale,
se poate dispune liberarea acestuia �nainte de a deveni major.
Art. 108. - Revocarea liberarii sau internarii
minorului
Daca �n perioada liberarii acordate potrivit
articolului precedent, minorul are o purtare necorespunzatoare, se poate dispune
revocarea liberarii.
Daca �n perioada internarii �ntr-un centru de
reeducare sau �ntr-un institut medical-educativ ori a liberarii �nainte de a
deveni major, minorul sav�rseste din nou o infractiune pentru care se apreciaza
ca este cazul sa i se aplice pedeapsa �nchisorii, instanta revoca internarea.
�n cazul c�nd nu este necesara o pedeapsa, se mentine masura internarii si se
revoca liberarea.
Art. 109. - Pedepsele pentru minori
Pedepsele ce se pot aplica minorului sunt
�nchisoarea sau amenda prevazute de lege pentru infractiunea sav�rsita.
Limitele pedepselor se reduc la jumatate. �n urma reducerii, �n nici un caz
minimul pedepsei nu va depasi 5 ani.
C�nd legea prevede pentru infractiunea sav�rsita
pedeapsa detentiunii pe viata, se aplica minorului �nchisoarea de la 5 la 20 de
ani.
Pedepsele complementare nu se aplica minorului.
Condamnarile pronuntate pentru fapte sav�rsite �n
timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi.
Art.
110. - Suspendarea conditionata a executarii pedepsei
�n caz de suspendare conditionata a executarii
pedepsei aplicate minorului, termenul de �ncercare se compune din durata
pedepsei �nchisorii, la care se adauga un interval de timp de la 6 luni la 2 ani,
fixat de instanta. Daca
pedeapsa aplicata este amenda, termenul de �ncercare
este de 6 luni.
Art.
1101. - Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau sub
control
O
data cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei
�nchisorii aplicate minorului �n conditiile art. 110, instanta poate dispune,
pe durata termenului de �ncercare, dar p�na la �mplinirea v�rstei de 18 ani,
�ncredintarea supravegherii minorului unei persoane sau institutii din cele
aratate �n art. 103, put�nd stabili, totodata, pentru minor
una sau mai multe obligatii dintre cele prevazute �n art. 103 alin. 3, iar dupa
�mplinirea v�rstei de 18 ani, respectarea de
catre acesta a masurilor de supraveghere ori a
obligatiilor prevazute �n art. 863.
Dispozitiile art. 81 alin.
3 si 4, art. 82 alin. 3, art. 83, 84 si 86 se aplica
�n mod corespunzator.
Sustragerea minorului de la
�ndeplinirea obligatiilor prevazute �n art. 103 alin.
3 poate atrage revocarea suspendarii conditionate.
�n cazul ne�ndeplinirii masurilor de supraveghere
ori a obligatiilor stabilite de instanta, potrivit
art. 863, se aplica �n mod corespunzator dispozitiile art. 864 alin. 2.
Dispozitiile alineatelor precedente se aplica �n
mod corespunzator si �n caz de liberare conditionata a minorului.
MASURILE DE SIGURANTA
Capitolul I
Dispozitii generale
Art.
111. - Scopul masurilor de siguranta
Masurile de siguranta au ca scop �nlaturarea unei
stari de pericol si pre�nt�mpinarea sav�rsirii faptelor prevazute de legea
penala.
Masurile de siguranta se iau fata de persoanele
care au comis fapte prevazute de legea penala.
Masurile de siguranta se pot lua chiar daca
faptuitorului nu I se aplica o pedeapsa, cu exceptia masurii prevazute �n art.
112 lit. d).
Art. 112. - Felurile masurilor de siguranta
Masurile de siguranta sunt:
a) obligarea la tratament medical;
b) internarea medicala;
c) interzicerea de a ocupa o functie sau de a
exercita o profesie, o meserie ori o alta ocupatie;
d) interzicerea de a se afla �n anumite
localitati;
e)
expulzarea strainilor;
f)
confiscarea speciala;
g)
interdictia de a reveni �n locuinta familiei pe o
perioada determinata.
Capitolul II
Regimul masurilor de siguranta
Art.
113. - Obligarea la tratament medical
Daca
faptuitorul, din cauza unei boli ori a intoxicarii cronice prin alcool,
stupefiante sau alte asemenea substante, prezinta pericol pentru societate,
poate fi obligat a se prezenta �n mod regulat la tratament medical p�na la
�nsanatosire.
C�nd persoana fata de care s-a luat aceasta masura
nu se prezinta regulat la tratament, se poate dispune internarea medicala.
Daca persoana obligata la tratament este
condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa �nchisorii,
tratamentul se efectueaza si �n timpul executarii pedepsei.
Masura obligarii la tratament medical poate fi
luata �n mod provizoriu si �n cursul urmaririi penale sau al judecatii.
Art. 114. - Internarea medicala
C�nd faptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman
si se afla �ntr-o stare care prezinta pericol pentru societate, se poate lua
masura internarii �ntr-un institut medical de specialitate, p�na la
�nsanatosire.
Aceasta masura poate fi luata �n mod p rovizoriu
si �n cursul urmaririi penale sau al judecatii.
Art.
115. - Interzicerea unei functii sau profesii
C�nd
faptuitorul a sav�rsit fapta datorita incapacitatii, nepregatirii sau altor
cauze care �l fac impropriu pentru ocuparea unei anumite functii, ori pentru
exercitarea unei profesii, meserii sau altei ocupatii, se poate lua masura
interzicerii de a ocupa acea functie sau de a exercita acea profesie, meserie
ori ocupatie.
Aceasta masura poate fi revocata la cerere, dupa
trecerea unui termen de cel putin un an, daca se constata ca temeiurile care au
impus luarea ei au �ncetat. O noua cerere nu se poate face dec�t dupa trecerea
unui termen de cel putin un an de la data respingerii cererii anterioare.
Art. 116 - Interzicerea de a se afla �n anumite
localitati
C�nd persoana condamnata la pedeapsa �nchisorii
de cel putin un an a mai fost condamnata pentru alte infractiuni, daca instanta
constata ca prezenta acesteia �n localitatea unde a sav�rsit infractiunea sau �n
alte localitati constituie un pericol grav pentru societate, poate lua fata de
aceasta persoana masura interzicerii de a se afla �n acea localitate sau �n
alte localitati anume determinate prin hotar�rea de condamnare.
Conditia ca faptuitorul sa fi fost condamnat
anterior pentru alte infractiuni nu se cere, c�nd se pronunta o condamnare mai
mare de 5 ani.
Aceasta masura poate fi luata pe o durata p�na la 5 ani si poate fi prelungita daca pericolul social
subzista. Prelungirea nu poate depasi durata masurii luate initial.
�n cazul infractiunilor de furt, t�lharie,
specula, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice,
cersetorie, prostitutie, viol, relatii sexuale �ntre persoane de acelasi sex si
perversiune sexuala, masura de siguranta poate fi luata oricare ar fi pedeapsa
aplicata, durata sau cuantumul acesteia si chiar daca faptuitorul nu a mai fost
condamnat anterior pentru alte infractiuni.
Masura de siguranta poate fi revocata la cerere
sau din oficiu, dupa trecerea unui termen de cel putin un an, dar numai daca
temeiurile care au impus luarea ei au �ncetat. O noua
cerere nu se poate face dec�t dupa trecerea unui termen de cel putin un an de
la data respingerii cererii anterioare.
Art. 117. � Expulzarea
Cetateanului strain care a comis o infractiune i
se poate interzice ram�nerea pe teritoriul tarii.
Dispozitia alineatului precedent se aplica si
persoanei fara cetatenie care nu are domiciliu �n tara.
�n cazul �n care expulzarea �nsoteste pedeapsa
�nchisorii, aducerea la �ndeplinire a expulzarii are
loc dupa executarea pedepsei.
Persoanele prevazute �n prezentul articol nu vor
fi expulzate daca exista motive serioase de a se crede ca risca sa fie supuse
la tortura �n statul �n care urmeaza a fi expulzate.
Art.
118. � Confiscarea special�
Sunt
supuse confisc�rii speciale:
a) bunurile produse prin s�v�rsirea faptei
prev�zute de legea penal�;
b) bunurile care au fost folosite, �n orice mod,
la s�v�rsirea unei infractiuni, dac� sunt ale infractorului sau dac�,
apartin�nd altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. Aceast�
m�sur� nu poate fi dispus� �n cazul infractiunilor s�v�rsite prin pres�;
c) bunurile produse, modificate sau adaptate �n
scopul s�v�rsirii unei infractiuni, dac� au fost utilizate la comiterea
acesteia si dac� sunt ale infractorului. C�nd bunurile apartin altei persoane
confiscarea se dispune dac� producerea, modificarea sau adaptarea a fost
efectuat� de proprietar ori de infractor cu stiinta proprietarului;
d) bunurile care au fost date pentru a determina
s�v�rsirea unei fapte sau pentru a r�spl�ti pe f�ptuitor;
e) bunurile dob�ndite prin s�v�rsirea faptei
prev�zute de legea penal�, dac� nu sunt restituite persoanei v�t�mate si �n
m�sura �n care nu servesc la desp�gubirea acesteia;
f) bunurile a c�ror detinere este interzis� de
lege.
�n cazul prev�zut �n alin. 1 lit. b), dac�
valoarea bunurilor supuse confisc�rii este v�dit disproportionat� fat� de
natura si gravitatea infractiunii, se dispune confiscarea �n parte, prin
echivalent b�nesc, tin�nd seama de urmarea infractiunii si de contributia
bunului la producerea acesteia.
�n cazurile prev�zute �n alin. 1 lit. b) si c),
dac� bunurile nu pot fi confiscate, �ntruc�t nu sunt ale infractorului, iar
persoana c�reia �i apartin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se confisc�
echivalentul �n bani al acestora.
Dac� bunurile supuse confisc�rii nu se g�sesc, �n
locul lor se confisc� bani si bunuri p�n� la concurenta valorii acestora.
Se confisc�, de asemenea, bunurile si banii
obtinuti din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confisc�rii, cu
exceptia bunurilor prev�zute �n alin. 1 lit. b) si c).
Instanta poate s� nu dispun� confiscarea bunului
dac� acesta face parte din mijloacele de existent�, de trebuint� zilnic� ori de
exercitare a profesiei infractorului sau a persoanei
asupra c�reia ar putea opera m�sura confisc�rii speciale.
Art. 1181. - Interdictia de
a reveni �n locuinta familiei pe o perioada determinata
C�nd persoana condamnata la pedeapsa �nchisorii
de cel putin un an pentru loviri sau orice alte acte de violenta cauzatoare de
suferinte fizice si psihice, sav�rsite asupra membrilor familiei, daca instanta
constata ca prezenta acesteia �n locuinta familiei constituie un pericol grav
pentru ceilalti membri ai familiei, poate lua fata de aceasta persoana masura
interzicerii de a reveni �n locuinta familiei, la cererea partii vatamate.
Aceasta masura poate fi luata pe o durata de p�na la 2
ani.
CAUZELE CARE �NLATURA
RASPUNDEREA PENALA SAU CONSECINTELE CONDAMNARII
Capitolul I
Amnistia si gratierea
Art. 119. - Efectele amnistiei
Amnistia �nlatura raspunderea penala pentru fapta
sav�rsita. Daca intervine dupa condamnare, ea �nlatura si executarea pedepsei
pronuntate, precum si celelalte consecinte ale condamnarii. Amenda �ncasata
anterior amnistiei nu se restituie.
Amnistia nu are efecte asupra masurilor de
siguranta, masurilor educative si asupra drepturilor persoanei vatamate.
Art.
120. - Efectele gratierii
Gratierea
are ca efect �nlaturarea, �n totul sau �n parte, a
executarii pedepsei ori comutarea acesteia �n alta mai usoara.
Gratierea
are efecte si asupra pedepselor a caror executare este
suspendata conditionat. �n acest caz, partea din termenul de �ncercare care
reprezinta durata pedepsei pronuntate de instanta se reduce �n mod
corespunzator. Daca suspendarea conditionata este revocata sau anulata, se executa numai
partea de pedeapsa ramasa negratiata.
Gratierea nu are efecte asupra pedepselor complementare,
afara de cazul c�nd se dispune altfel prin actul de gratiere.
Gratierea nu are efecte asupra masurilor de
siguranta si masurilor educative.
Capitolul II
Prescriptia
Art. 121. - Prescriptia raspunderii penale
Prescriptia �nlatura raspunderea penala.
Prescriptia nu �nlatura raspunderea penala �n
cazul infractiunilor contra pacii si omenirii.
Art.122. � Termenele de prescriptie a r�spunderii
penale pentru persoana fizic� sunt:
Termenele de prescriptie a raspunderii penale
sunt:
a) 15 ani, c�nd legea prevede pentru infractiunea
sav�rsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa �nchisorii mai mare de 15
ani;
b) 10 ani, c�nd legea prevede pentru infractiunea
sav�rsita pedeapsa �nchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 15 ani;
c) 8 ani, c�nd legea prevede pentru infractiunea
sav�rsita pedeapsa �nchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani;
d) 5 ani, c�nd legea prevede pentru infractiunea
sav�rsita pedeapsa �nchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani;
e) 3 ani, c�nd legea prevede pentru infractiunea
sav�rsita pedeapsa �nchisorii care nu depaseste un an sau amenda.
11 . - Termenele de
prescriptie a r�spunderii penale pentru persoana juridic� sunt:
a) 10 ani, c�nd legea prevede pentru infractiunea
s�v�rsit� de persoana fizic� pedeapsa detentiunii pe viat� sau pedeapsa
�nchisorii mai mare de 10 ani;
b) 5 ani, c�nd legea prevede pentru infractiunea
s�v�rsit� de persoana fizic� pedeapsa �nchisorii de cel mult 10 ani sau amenda.
R�spunderea penal� a persoanei juridice se
prescrie �n conditiile prev�zute de lege pentru persoana fizic�, dispozitiile
prev�zute �n art. 121�124 aplic�ndu-se �n mod corespunz�tor.
Termenele aratate �n prezentul articol se
socotesc de la data sav�rsirii infractiunii. �n cazul infractiunilor continue
termenul curge de la data �ncetarii actiunii sau inactiunii, iar �n cazul
infractiunilor continuate, de la data sav�rsirii ultimei actiuni sau inactiuni.
Art. 123. - �ntreruperea cursului prescriptiei
Cursul termenului prescriptiei prevazute �n art.
122 se �ntrerupe prin �ndeplinirea oricarui act care, potrivit legii, trebuie
comunicat �nvinuitului sau inculpatului �n desfasurarea procesului penal.
Dupa fiecare �ntrerupere �ncepe sa curga un nou
termen de prescriptie.
�ntreruperea cursului prescriptiei produce efecte
fata de toti participantii la infractiune, chiar daca actul de
�ntrerupere priveste numai pe unii dintre ei.
Art. 124. - Prescriptia speciala
Prescriptia �nlatura raspunderea penala oric�te
�ntreruperi ar interveni, daca termenul de prescriptie prevazut �n art. 122
este depasit cu �nca jumatate.
Art. 125. - Prescriptia executarii pedepsei
Prescriptia �nlatura executarea pedepsei
principale.
Prescriptia nu �nlatura executarea pedepselor
principale pronuntate pentru infractiunile contra pacii si omenirii.
Art.126. � Termenele de prescriptie a execut�rii
pedepsei pentru persoana fizic� sunt:
Termenele de prescriptie a executarii pedepsei
sunt:
a) 20 de ani, c�nd pedeapsa care urmeaza a fi
executata este detentiunea pe viata sau �nchisoarea mai mare de 15 ani;
b) 5 ani, plus durata pedepsei ce
urmeaza a fi executata, dar nu mai mult de 15 ani, �n cazul celorlalte pedepse
cu �nchisoarea;
c) 3 ani, �n cazul c�nd pedeapsa este amenda.
11 - Termenul de prescriptie a
execut�rii pedepsei amenzii aplicate persoanei juridice este de 5 ani.
12 - Executarea pedepselor
complementare aplicate persoanelor juridice ce nu pot fi dizolvate sau a c�ror
activitate nu poate fi suspendat� se prescrie �ntr-un termen de 3 ani, care
curge de la data la care pedeapsa amenzii a fost executat� sau considerat� ca
executat�.
Termenul de prescriptie a executarii sanctiunilor
cu caracter administrativ prevazute �n art. 181 si �n art. 91 este de un an.
Termenele ar�tate �n alin. 1 si 11 se
socotesc de la data c�nd hot�r�rea de condamnare a r�mas definitiv�, iar cele
ar�tate �n alin. 2 curg de la r�m�nerea definitiv� a hot�r�rii sau, dup� caz,
de la data c�nd poate fi pus� �n executare, potrivit legii, ordonanta prin care
s-a aplicat sanctiunea.
�n cazul revocarii suspendarii conditionate a
executarii pedepsei, a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau,
dupa caz, a executarii pedepsei la locul de munca, termenul de prescriptie
�ncepe sa curga de la data c�nd hotar�rea de revocare a ramas definitiva.
Masurile de siguranta nu se prescriu.
Art. 127. - �ntreruperea cursului prescriptiei
executarii
Cursul termenului prescriptiei prevazute �n art.
126 se �ntrerupe prin �nceperea executarii pedepsei sau prin sav�rsirea din nou
a unei infractiuni.
Sustragerea de la executare, dupa �nceperea
executarii pedepsei, face sa curga un nou termen de prescriptie de la data
sustragerii.
Art. 128. - Suspendarea cursului prescriptiei
Cursul termenului prescriptiei prevazute �n art.
122 este suspendat pe timpul c�t o dispozitie legala sau o �mprejurare de
neprevazut ori de ne�nlaturat �mpiedica punerea �n miscare a actiunii penale
sau continuarea procesului penal.
Cursul termenului prescriptiei prevazute �n art.
126 este suspendat �n cazurile si conditiile prevazute �n Codul de procedura
penala.
Prescriptia �si reia cursul din ziua �n care a
�ncetat cauza de suspendare.
Art. 129. - Termenele de prescriptie pentru
minori
Termenele de prescriptie a raspunderii penale si
a executarii pedepsei se reduc la jumatate pentru cei care la data sav�rsirii
infractiunii erau minori.
Art.
130. - Prescriptia executarii pedepsei care a �nlocuit pedeapsa detentiunii pe
viata
Executarea pedepsei �nchisorii, atunci c�nd aceasta
�nlocuieste pedeapsa detentiunii pe viata, se prescrie �n 20 de ani. Termenul de prescriptie curge de la ram�nerea definitiva
a hotar�rii de condamnare la detentiunea pe viata.
Capitolul III
Lipsa pl�ngerii
prealabile si �mpacarea partilor
Art. 131. - Lipsa pl�ngerii prealabile
�n cazul infractiunilor pentru care punerea �n
miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea
unei pl�ngeri prealabile de catre persoana vatamata, lipsa acestei pl�ngeri
�nlatura raspunderea penala.
Retragerea pl�ngerii prealabile, de asemenea,
�nlatura raspunderea penala.
Fapta care a adus
vatamare mai multor persoane atrage raspunderea penala, chiar daca pl�ngerea
prealabila s-a facut sau se mentine numai de catre una dintre ele.
Fapta atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor la sav�rsirea ei, chiar daca pl�ngerea prealabila s-a facut sau
se mentine cu privire numai la unul dintre ei.
�n cazul �n care cel vatamat este o persoana
lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restr�nsa,
actiunea penala se pune �n miscare si din oficiu.
Art. 132. - �mpacarea partilor
�mpacarea partilor �n cazurile prevazute de lege
�nlatura raspunderea penala si stinge si actiunea civila.
�mpacarea este personala si produce efecte numai
daca intervine p�na la ram�nerea definitiva a hotar�rii.
Pentru persoanele lipsite de capacitate de
exercitiu �mpacarea se face numai de reprezentantii lor legali. Cei cu capacitate
de exercitiu restr�nsa se pot �mpaca cu �ncuviintarea persoanelor prevazute de
lege. �mpacarea produce efecte si �n
cazul �n care actiunea penala a fost pusa �n miscare din oficiu.
Capitolul IV
Reabilitarea
Art. 133. - Efectele reabilitarii
Reabilitarea face sa
�nceteze decaderile si interdictiile, precum si incapacitatile care rezulta din
condamnare.
Reabilitarea nu are ca urmare obligatia de
reintegrare �n functia din care infractorul a fost scos �n urma condamnarii ori
de rechemare �n cadrele permanente ale fortelor armate sau de redare a gradului
militar pierdut.
De asemenea, reabilitarea nu are efecte asupra
masurilor de siguranta, cu exceptia celei prevazute �n art. 112 lit. d).
Art. 134. � Reabilitarea de drept
Reabilitarea persoanei fizice are loc de drept �n
cazul condamn�rii la amend� sau la pedeapsa �nchisorii care nu dep�seste un an,
dac� �n decurs de 3 ani condamnatul nu a s�v�rsit nicio alt� infractiune.
Reabilitarea persoanei juridice are loc de drept
dac� �n decurs de 3 ani, de la data la care pedeapsa amenzii sau, dup� caz,
pedeapsa complementar�, a fost executat� sau considerat� ca executat� si
persoana juridic� nu a mai s�v�rsit nicio alt� infractiune.
Art. 135. - Reabilitarea judecatoreasca
Condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de
instanta judecatoreasca:
a) �n cazul condamnarii la pedeapsa �nchisorii
mai mare de un an p�na la 5 ani, dupa trecerea unui
termen de 4 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;
b) �n cazul condamnarii la pedeapsa �nchisorii mai
mare de 5 ani p�na la 10 ani, dupa trecerea unui
termen de 5 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;
c) �n cazul condamnarii la pedeapsa �nchisorii
mai mare de 10 ani, dupa trecerea unui termen de 7 ani, la care se adauga
jumatate din durata pedepsei pronuntate;
d) �n cazul pedepsei detentiunii pe viata
comutate sau �nlocuite cu pedeapsa �nchisorii, dupa trecerea unui termen de 7
ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei cu �nchisoare.
Procurorul general poate dispune, �n cazuri
exceptionale, reducerea termenelor prevazute �n acest articol.
Art. 136. - Calculul termenului de reabilitare
Termenele prevazute �n art. 134 si 135 se
socotesc de la data c�nd a luat sf�rsit executarea pedepsei principale sau de
la data c�nd aceasta s-a prescris.
Pentru cei condamnati la pedeapsa cu amenda
termenul curge din momentul �n care amenda a fost achitata sau executarea ei
s-a stins �n alt mod.
�n caz de gratiere totala sau de gratiere a
restului de pedeapsa, termenul curge de la data actului de gratiere.
Art. 137. - Conditiile reabilitarii judecatoresti
Cererea de reabilitare judecatoreasca se admite
daca cel condamnat �ntruneste urmatoarele conditii:
a) nu a suferit o noua condamnare �n intervalul
prevazut �n art. 135;
b) �si are asigurata existenta prin munca sau
prin alte mijloace oneste, precum si �n cazul c�nd are v�rsta de a fi pensionat
sau este incapabil de munca;
c) a avut o buna conduita;
d) a achitat �n �ntregime cheltuielile de
judecata si despagubirile civile la plata carora a fost obligat, afara de cazul
c�nd partea vatamata a renuntat la despagubiri, sau c�nd instanta constata ca
cel condamnat si-a �ndeplinit �n mod regulat obligatiile privitoare la
dispozitiile civile din hotar�rea de condamnare.
C�nd instanta constata ca nu este �ndeplinita
conditia de la lit. d), dar aceasta nu se datoreste
relei-vointe a condamnatului, poate dispune reabilitarea.
Art. 138. - Re�nnoirea cererii de reabilitare
�n caz de respingere a cererii de reabilitare, nu
se poate face o noua cerere dec�t dupa un termen de 3 ani, �n cazul condamnarii
la pedeapsa �nchisorii mai mare de 10 ani, dupa un termen de 2 ani �n cazul
condamnarii la pedeapsa �nchisorii mai mare de 5 ani si dupa un termen de un an
�n celelalte cazuri; aceste termene se socotesc de la data respingerii cererii.
Conditiile aratate �n art. 137 trebuie sa fie
�ndeplinite si pentru intervalul de timp care a precedat noua cerere.
C�nd respingerea cererii se bazeaza pe lipsa de
forme, ea poate fi re�nnoita potrivit dispozitiilor Codului de procedura
penala.
Art. 139 - Anularea reabilitarii
Reabilitarea
judecatoreasca va fi anulata c�nd dupa acordarea ei s-a descoperit ca cel
reabilitat mai suferise o alta condamnare, care daca ar fi fost cunoscuta,
ducea la respingerea cererii de reabilitare.
�NTELESUL UNOR TERMENI SAU EXPRESII �N LEGEA PENALA
Art.
140. - Dispozitii generale
Ori
de c�te ori legea penala foloseste un termen sau o
expresie din cele aratate �n prezentul titlu, �ntelesul acestora este cel
prevazut �n articolele urmatoare, afara de cazul c�nd legea penala dispune
altfel.
Art.
141. - Legea penala
Prin lege penala se �ntelege orice dispozitie cu
caracter penal cuprinsa �n legi sau decrete.
Pedeaps� prev�zut� de lege.
Art.
1411. � Prin pedeaps� prev�zut� de lege se �ntelege pedeapsa
prev�zut� �n textul de lege care incrimineaz� fapta s�v�rsit� �n forma
consumat�, f�r� luarea �n considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a
pedepsei.
Art.
142. � Teritoriul
Prin
termenul teritoriu din expresiile teritoriul Rom�niei si teritoriul tarii se
�ntelege �ntinderea de pam�nt si apele cuprinse �ntre frontiere, cu subsolul si
spatiul aerian, precum si marea teritoriala cu solul, subsolul si spatiul
aerian ale acesteia.
Art.
143. - Infractiune sav�rsita pe teritoriul tarii
Prin infractiune sav�rsita pe teritoriul tarii se
�ntelege orice infractiune comisa pe teritoriul aratat �n art. 142 sau pe o nava ori o aeronava
rom�na.
Infractiunea se considera sav�rsita pe teritoriul
tarii si atunci c�nd pe acest teritoriu ori pe o nava sau aeronava rom�na s-a
efectuat numai un act de executare ori s-a produs rezultatul infractiunii.
Art. 144. - Sav�rsirea unei infractiuni
Prin sav�rsirea unei infractiuni sau
comiterea unei infractiuni se �ntelege sav�rsirea oricareia dintre faptele pe
care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa, precum si
participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice.
Art. 145. � Public
Prin termenul public
se �ntelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice,
institutiile sau
Alte persoane juridice de interes public,
administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica,
serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit
legii, sunt de interes public.
Art. 146. � Consecinte deosebit de grave
Prin consecinte deosebit de grave se
�ntelege o pagub� material� mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit
de grav� a activit�tii, cauzat� unei autorit�ti publice sau oric�reia dintre
unit�tile la care se refer� art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.
Art. 147 - Functionar public si functionar
Prin functionar public se �ntelege orice persoana
care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost
investita, o �nsarcinare de orice natura, retribuita sau nu, �n serviciul unei
unitati dintre cele la care se refera art. 145.
Prin functionar se �ntelege persoana mentionata
�n alin. 1, precum si orice salariat care exercita o �nsarcinare �n serviciul
unei alte persoane juridice dec�t cele prevazute �n acel alineat.
Art. 148 - Abrogat.
Art. 149 - Rude apropiate
Rude apropiate sunt ascendentii si descendentii,
fratii si surorile, copiii acestora, precum
si persoanele devenite prin
�nfiere, potrivit legii, astfel de rude.
Dispozitiile din legea penala privitoare la rude
apropiate, �n limitele prevazute de alineatul precedent, se aplica �n caz de
�nfiere cu efecte depline, persoanei �nfiate c�t si descendentilor acesteia si
�n raport cu rudele firesti, iar �n caz de �nfiere cu efecte restr�nse,
�nfiatului c�t si descendentilor acestuia si �n raport cu rudele �nfietorului.
Art. 1491. - Membru de familie
Prin membru de familie se �ntelege sotul sau ruda
apropiata, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste �mpreuna cu faptuitorul.
Art. 150. - Secrete de stat si �nscrisuri
oficiale
Secrete de stat sunt documentele si datele care
prezinta �n mod vadit acest caracter, precum si cele declarate sau calificate
astfel prin hotar�re a Guvernului.
�nscris oficial este orice �nscris care emana de
la o unitate din cele la care se refera art. 145 sau care apartine unei
asemenea unitati.
Art. 151. � Arme
Arme sunt instrumentele, piesele sau
dispozitivele astfel declarate prin dispozitii legale.
Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de
natura a putea fi folosite ca arme si care au fost �ntrebuintate pentru atac.
Art. 152. - Fapta sav�rsita �n public
Fapta se considera sav�rsita �n public atunci
c�nd a fost comisa:
a) �ntr-un loc care prin natura sau destinatia
lui este totdeauna accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nici o
persoana;
b) �n orice alt loc accesibil publicului, daca
sunt de fata doua sau mai multe persoane;
c) �n loc neaccesibil publicului, cu intentia
�nsa ca fapta sa fie auzita sau vazuta si daca acest rezultat s-a produs fata de doua sau mai multe persoane;
d) �ntr-o adunare sau reuniune de mai multe
persoane, cu exceptia reuniunilor care pot fi considerate ca au caracter de
familie, datorita naturii relatiilor dintre persoanele participante;
e) prin orice mijloace cu privire la care
faptuitorul si-a dat seama ca fapta ar putea ajunge la cunostinta publicului.
Art. 153. - Timp de razboi
Timp de razboi este intervalul de timp de la data
declararii mobilizarii sau de la �nceperea operatiilor de razboi p�na la data
trecerii armatei la starea de pace.
Art. 154. - Calculul timpului
La calcularea timpului ziua se socoteste de 24 de
ore si saptam�na de 7 zile. Luna si anul se socotesc �mplinite cu o zi �nainte
de ziua corespunzatoare datei de la care au �nceput sa curga.
PARTEA SPECIALA
INFRACTIUNI CONTRA
SIGURANTEI STATULUI
Art. 155. � Tradarea
Fapta cetateanului rom�n sau a persoanei fara
cetatenie, domiciliata pe teritoriul statului rom�n, de a intra �n legatura cu
o putere sau cu o organizatie straina ori cu agenti ai acestora, �n scopul de a
suprima sau stirbi unitatea si indivizibilitatea, suveranitatea sau
independenta statului, prin actiuni de provocare de razboi contra tarii sau de
�nlesnire a ocupatiei militare straine, ori de subminare economica sau politica
a statului, ori de aservire fata de o putere straina, sau de ajutare a unei
puteri straine pentru desfasurarea unei activitati dusmanoase �mpotriva
sigurantei statului, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de
la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 156. - Tradarea prin ajutarea inamicului
Fapta cetateanului rom�n sau a persoanei fara
cetatenie domiciliata pe teritoriul statului rom�n, care, �n timp de razboi:
a) preda teritorii, orase, pozitii de aparare,
depozite ori instalatii ale fortelor armate rom�ne sau care servesc apararii;
b) preda nave, aeronave, masini, aparate,
armament sau orice alte materiale care pot sluji purtarii razboiului;
c) procura dusmanului oameni, valori si materiale
de orice fel;
d) trece de partea inamicului sau efectueaza alte
actiuni care sunt de natura sa favorizeze activitatea dusmanului ori sa
slabeasca puterea de lupta a fortelor armate rom�ne sau a armatelor aliate, se
pedepseste cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza cetateanul
rom�n sau persoana fara cetatenie domiciliata pe teritoriul statului rom�n,
care, �n timp de razboi, lupta sau face parte din formatii de lupta �mpotriva
statului rom�n sau a aliatilor sai.
Art. 157. - Tradarea prin transmitere de secrete
Transmiterea secretelor de stat unei puteri sau
organizatii straine ori agentilor acestora, precum si procurarea de documente
sau date ce constituie secrete de stat, ori detinerea de asemenea documente de
catre acei care nu au calitatea de a le cunoaste, �n scopul transmiterii lor
unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, sav�rsite de un
cetatean rom�n sau de o persoana fara cetatenie domiciliata pe teritoriul
statului rom�n, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15
la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Aceleasi fapte, daca privesc alte documente sau
date care prin caracterul si importanta lor fac ca fapta sav�rsita sa pericliteze
siguranta statului, se pedepsesc cu �nchisoare de la 5 la 20 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Art. 158. - Actiunile dusmanoase contra statului
Faptele prevazute �n art. 155 si �n art. 156,
sav�rsite de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu
domiciliaza pe teritoriul statului rom�n, se pedepsesc cu detentiune pe viata
sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 159. � Spionajul
Faptele prevazute �n art. 157, sav�rsite de un
cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe
teritoriul statului rom�n, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu
�nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art.
160. - Atentatul care pune �n pericol siguranta statului
Atentatul sav�rsit contra vietii, integritatii
corporale ori sanatatii unei persoane care �ndeplineste o activitate importanta
de stat sau alta activitate publica importanta, �n �mprejurari care fac ca
fapta sa puna �n pericol siguranta statului, se pedepseste cu detentiune pe
viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor
drepturi.
Art. 161. - Atentatul contra unei colectivitati
Atentatul sav�rsit contra unei colectivitati prin
otraviri �n masa, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, de natura sa
slabeasca puterea de stat, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu
�nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 162 - Subminarea puterii de stat
Actiunea armata de natura sa slabeasca puterea de
stat se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de
ani si interzicerea unor drepturi.
Orice alte actiuni violente sav�rsite de mai
multe persoane �mpreuna, de natura sa atraga aceleasi
urmari, se pedepsesc cu �nchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi.
Art. 163 - Actele de diversiune
Distrugerea, degradarea sau aducerea �n stare de
ne�ntrebuintare, �n �ntregime sau �n parte, prin explozii, incendii sau �n
orice alt mod, a uzinelor, instalatiilor industriale, masinilor, cailor de
comunicatie, mijloacelor de transport, mijloacelor de telecomunicatie,
constructiilor, produselor industriale sau agricole, ori a altor bunuri, daca
fapta este de natura sa aduca �n orice mod atingere sigurantei statului, se
pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Art.
164. - Abrogat.
Art.
165 - Subminarea economiei nationale
Fapta de a folosi o unitate din cele la care se
refera art. 145, ori de a �mpiedica activitatea normala a acesteia, daca fapta
este de natura sa submineze economia nationala, se pedepseste cu �nchisoare de
la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Daca fapta prevazuta �n alineatul precedent a produs pagube importante economiei nationale, pedeapsa
este detentiunea pe viata sau �nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea
unor drepturi.
Art. 166. - Propaganda �n favoarea statului
totalitar
Propaganda �n vederea instaurarii unui stat
totalitar, sav�rsita prin orice mijloace, �n public, se pedepseste cu
�nchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor
drepturi.
Propaganda consta �n rasp�ndirea, �n mod
sistematic, sau �n apologia unor idei, conceptii sau doctrine cu intentia de a
convinge si de a atrage noi adepti.
Art. 1661. � Actiuni �mpotriva ordinii
constitutionale
�ntreprinderea oric�rei actiuni pentru schimbarea
prin actiuni ilegale si prin violent� a ordinii constitutionale sau a
caracterului national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului
rom�n se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 15 ani si
interzicerea unor drepturi.
Art. 167. � Complotul
Initierea sau constituirea unei asociatii sau
grupari �n scopul sav�rsirii vreuneia dintre infractiunile prevazute �n art.
155 - 163, 165 si 1661, ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma
a unei astfel de asociatii sau grupari se pedepseste cu detentiune pe viata sau
cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare
dec�t sanctiunea prevazuta de lege pentru cea mai grava dintre infractiunile
care intra �n scopul asociatiei sau gruparii.
Daca faptele prevazute �n alin. 1 au fost urmate
de sav�rsirea unei infractiuni, se aplica regulile de la concursul de
infractiuni.
Nu se pedepseste persoana care, sav�rsind fapta
prevazuta �n alin. 1 sau 3, o denunta mai �nainte de a fi fost descoperita.
Art. 168. - Compromiterea unor interese de stat
Distrugerea, alterarea ori ascunderea unui
document sau �nscris �n care sunt stabilite drepturi ale statului rom�n �n
raport cu o putere straina, daca fapta este de natura a compromite interesele
de stat, se pedepsesc cu �nchisoare de la 5 la 15 ani
si interzicerea unor drepturi.
Art. 1681. - Comunicarea de informatii false
Comunicarea sau r�sp�ndirea, prin orice mijloace,
de stiri, date sau informatii false ori de documente falsificate, dac� prin
aceasta se pune �n pericol siguranta statului, se pedepseste cu �nchisoare de
la unu la 5 ani.
Art.
169. - Divulgarea secretului care pericliteaza siguranta statului
Divulgarea unor documente sau a unor date care
constituie secrete de stat ori a altor documente sau date, de catre cel care le
cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca fapta este de natura sa puna
�n pericol siguranta statului, se pedepseste cu �nchisoare de la 7 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Detinerea �n afara �ndatoririlor de serviciu a
unui document ce constituie secret de stat, daca fapta este de natura sa puna
�n pericol siguranta statului, se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 10 ani.
Cu pedeapsa prevazuta �n alin. 2 se sanctioneaza
detinerea �n afara �ndatoririlor de serviciu a altor documente �n vederea
divulgarii, daca fapta este de natura sa puna �n pericol siguranta statului.
Daca faptele prevazute �n alineatele precedente
sunt sav�rsite de orice alta persoana, pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 7 ani.
Art. 170. � Nedenuntarea
Omisiunea de a denunta de �ndata sav�rsirea
vreuneia dintre infractiunile prevazute �n art. 155 - 163, 165, 1661 si
167 se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.
Omisiunea de a denunta, sav�rsita de sot sau de o
ruda apropiata, nu se pedepseste.
Nu se pedepseste persoana care mai �nainte de a
se fi �nceput urmarirea penala pentru infractiunea nedenuntata, �ncunostinteaza
autoritatile competente despre acea infractiune sau care, chiar dupa ce s-a
�nceput urmarirea penala ori dupa ce vinovatii au fost descoperiti, a �nlesnit
arestarea acestora.
Art. 171. - Infractiuni contra reprezentantului
unui stat strain
Infractiunile contra vietii, integritatii
corporale, sanatatii, libertatii sau demnitatii, sav�rsite �mpotriva
reprezentantului unui stat strain, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de
lege pentru fapta sav�rsita, al carei maxim se sporeste cu 2 ani.
Actiunea penala se pune �n miscare la dorinta
exprimata de guvernul strain.
Art. 172. - Unele cauze de nepedepsire sau de
reducere a pedepsei
Participantul la infractiunile prevazute �n
prezentul titlu nu se pedepseste, daca denunta �n timp util sav�rsirea
infractiunii, astfel ca sa fie �mpiedicata consumarea ei, sau daca �mpiedica el
�nsusi consumarea infractiunii si apoi o denunta.
Participantul care, dupa ce
urmarirea penala a �nceput ori infractorii au fost descoperiti, �nlesneste
arestarea acestora, se sanctioneaza cu o pedeapsa ale carei limite se reduc la
jumatate.
Art. 173. - Sanctionarea tentativei, tainuirii si
favorizarii
Tentativa infractiunilor prevazute �n prezentul
titlu se pedepseste.
Se considera tentativa si producerea sau
procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de masuri �n
vederea comiterii infractiunilor prevazute �n art. 156, 157, 159 - 163, 165,
166, 1661 si art. 158 raportat la infractiunea
de tradare prin ajutarea inamicului.
Tainuirea si favorizarea privitoare la
infractiunile din acest titlu se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 10 ani.
Pedeapsa aplicata tainuitorului sau
favorizatorului nu poate fi mai mare dec�t pedeapsa prevazuta de lege pentru
autor.
Tainuirea si favorizarea sav�rsite de sot sau de
o ruda apropiata �n cazul infractiunilor prevazute �n art. 155 - 163, 165, 1661
si 167 se pedepsesc. Limitele pedepsei prevazute �n alin. 3 se reduc la
jumatate, iar �n cazul celorlalte infractiuni tainuirea si favorizarea nu se
pedepsesc.
INFRACTIUNI CONTRA
PERSOANEI
Capitolul I
Infractiuni contra
vietii, integritatii corporale Si sanatatii
Sectiunea I
Omuciderea
Art. 174. � Omorul
Uciderea unei persoane se pedepseste cu
�nchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseste.
Art.
175. - Omorul calificat
Omorul
sav�rsit �n vreuna din urmatoarele �mprejurari:
a)
cu premeditare;
b)
din interes material;
c) asupra sotului sau unei rude apropiate;
d) profit�nd de starea de neputinta a victimei de
a se apara;
e) prin mijloace ce pun �n pericol viata mai
multor persoane;
f) �n legatura cu �ndeplinirea �ndatoririlor de
serviciu sau publice ale victimei;
g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe
altul de la urmarire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse;
h) pentru a �nlesni sau a ascunde sav�rsirea
altei infractiuni;
i) �n public, se pedepseste cu �nchisoare de la
15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseste.
Art. 176. - Omorul deosebit de grav
Omorul sav�rsit �n vreuna din urmatoarele
�mprejurari:
a) prin cruzimi;
b) asupra a doua sau mai multor persoane;
c) de catre o persoana care a mai sav�rsit un
omor;
d) pentru a sav�rsi sau a ascunde sav�rsirea unei
t�lharii sau piraterii;
e) asupra unei femei gravide;
f) asupra unui magistrat, politist, jandarm ori
asupra unui militar, �n timpul sau �n legatura cu �ndeplinirea �ndatoririlor de
serviciu sau publice ale acestora,
g) de c�tre un judec�tor sau procuror, politist,
jandarm sau militar, �n timpul sau �n leg�tur� cu �ndeplinirea �ndatoririlor de
serviciu sau publice ale acestora,
se pedepseste cu detentiune pe
viata sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseste.
Art. 177. � Pruncuciderea
Uciderea copilului nou-nascut, sav�rsita imediat
dupa nastere de catre mama aflata �ntr-o stare de tulburare pricinuita de
nastere, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 178. - Uciderea din culpa
Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste
cu �nchisoare de la unu la 5 ani.
Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii
dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei
profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activitati, se
pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.
C�nd uciderea din culpa a unei persoane este
sav�rsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, av�nd �n s�nge o
�mbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla �n stare de
ebrietate, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15
ani.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta
sav�rsita din culpa, de orice alta persoana �n exercitiul profesiei sau
meseriei si care se afla �n stare de ebrietate.
Daca prin fapta sav�rsita s-a cauzat moartea a
doua sau mai multor persoane, la maximul pedepselor prevazute �n alineatele
precedente se poate adauga un spor p�na la 3 ani.
Art. 179. - Determinarea sau �nlesnirea
sinuciderii
Fapta de a determina sau de a �nlesni sinuciderea
unei persoane, daca sinuciderea sau �ncercarea de sinucidere a avut loc, se
pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.
C�nd fapta prevazuta �n alineatul precedent s-a
sav�rsit fata de un minor sau fata de o persoana care nu era �n stare sa-si dea
seama de fapta sa, ori nu putea fi stap�na pe actele sale, pedeapsa este
�nchisoarea de la 3 la 10 ani.
Sectiunea II
Lovirea si vatamarea
integritatii corporale sau a sanatatii
Art. 180. - Lovirea sau alte violente
Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de
suferinte fizice se pedepsesc cu �nchisoare de la o luna la 3 luni sau cu
amenda.
(11) Faptele prevazute la alin. 1 sav�rsite asupra membrilor familiei se pedepsesc
cu �nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.
Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit
o vatamare ce necesita pentru vindecare �ngrijiri medicale de cel mult 20 de
zile se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amenda.
(21) Faptele prevazute la alin. 2 sav�rsite asupra membrilor familiei se pedepsesc
cu �nchisoare de la unu la 2 ani sau cu amenda.
Actiunea penala se pune �n miscare la pl�ngerea
prealabila a persoanei vatamate. �n cazul faptelor prevazute la
alin. 11 si 21 actiunea penala se pune �n miscare si
din oficiu.
�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala,
produc�ndu-si efectele si �n cazul �n care actiunea penala a fost pusa �n
miscare din oficiu.
Art. 181. - Vatamarea corporala
Fapta prin care s-a pricinuit integritatii
corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare �ngrijiri
medicale de cel mult 60 de zile se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(11) Fapta prevazuta la alin. 1 sav�rsita asupra membrilor familiei se pedepseste
cu �nchisoare de la unu la 5 ani.
Actiunea penala se pune �n miscare la pl�ngerea
prealabila a persoanei vatamate. �n cazul faptelor prevazute la
alin. 1 actiunea penala se
pune �n miscare si din oficiu.
�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala,
produc�ndu-si efectele si �n cazul �n care actiunea penala a fost pusa �n
miscare din oficiu.
Art. 182. - Vatamarea corporala grava
Fapta prin care s-a pricinuit integritatii
corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare �ngrijiri
medicale mai mult de 60 de zile, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.
Daca fapta a produs vreuna din urmatoarele
consecinte: pierderea unui simt sau organ, �ncetarea functionarii acestora, o
infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea �n
primejdie a vietii persoanei, pedeapsa este �nchisoarea de la 2 la 10 ani.
C�nd fapta a fost sav�rsita �n scopul producerii
consecintelor prevazute la alin. 1 si 2, pedeapsa este
�nchisoarea de la 3 la 12 ani.
Tentativa faptei prevazute �n alin. 3 se pedepseste.
Art. 183. - Lovirile sau vatamarile cauzatoare de
moarte
Daca vreuna dintre faptele prevazute �n art. 180
- 182 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani.
Art.
184. - Vatamarea corporala din culpa
Fapta prevazuta la art.
180 alin. 2 si 21, care a pricinuit o
vatamare ce necesita pentru vindecare �ngrijiri medicale mai mari de 10 zile,
precum si cea prevazuta la art. 181, sav�rsite din
culpa, se pedepsesc cu �nchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute la art. 182 alin. 1 sau 2, pedeapsa
este �nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
C�nd sav�rsirea faptei prevazute �n alin. 1 este
urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru
exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru �ndeplinirea unei anume
activitati, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 luni la
2 ani sau amenda.
Fapta prevazuta �n alin. 2 daca este urmarea
nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere aratate �n
alineatul precedent se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la
3 ani.
(41) Daca faptele prevazute la alin. 3 si 4 sunt sav�rsite de catre o persoana care se
afla �n stare de ebrietate, pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 3 ani, �n cazul alin. 3, si �nchisoarea de la unu la 5 ani, �n cazul alin. 4.
Pentru faptele prevazute �n alin. 1 si 3,
actiunea penala se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei
vatamate.
�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.
Sectiunea III
Avortul
Art.
185. - Provocarea ilegala a avortului
�ntreruperea
cursului sarcinii, prin orice mijloace, sav�rsita �n vreuna dintre urmatoarele
�mprejurari:
a)
�n afara institutiilor medicale sau cabinetelor
medicale autorizate �n acest scop;
b) de catre o persoana care nu are calitatea de
medic de specialitate;
c) daca v�rsta sarcinii a depasit patrusprezece
saptam�ni, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la
3 ani.
�ntreruperea cursului sarcinii, sav�rsita �n
orice conditii, fara consimtam�ntul femeii �nsarcinate, se pedepseste cu
�nchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor
drepturi.
Daca prin faptele prevazute �n alin. 1 si 2 s-a
cauzat femeii �nsarcinate vreo vatamare corporala grava, pedeapsa este
�nchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca fapta a
avut ca urmare moartea femeii �nsarcinate, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
�n cazul c�nd fapta prevazuta �n alin. 2 si 3 a fost sav�rsita de medic, pe l�nga pedeapsa
�nchisorii, se va aplica si interdictia exercitarii profesiei de medic,
potrivit art. 64 lit. c).
Tentativa se pedepseste.
Nu se pedepseste �ntreruperea cursului sarcinii
efectuata de medic:
a) daca �ntreruperea cursului sarcinii era
necesara pentru a salva viata, sanatatea sau integritatea corporala a femeii
�nsarcinate de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi �nlaturat
altfel;
b) �n cazul prevazut �n alin. 1 lit. c), c�nd
�ntreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit
dispozitiilor legale;
c) �n cazul prevazut �n alin. 2, c�nd femeia
�nsarcinata s-a aflat �n imposibilitate de a-si exprima vointa, iar
�ntreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit
dispozitiilor legale.
Art.
186. - Abrogat.
Art.
187. - Abrogat.
Art.
188. - Abrogat.
Capitolul II
Infractiuni contra
libertatii persoanei
Art.
189. - Lipsirea de libertate �n mod ilegal
Lipsirea de libertate a unei persoane �n mod
ilegal se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani.
�n cazul �n care fapta este sav�rsita prin
simularea de calitati oficiale, prin rapire, de o persoana �narmata, de doua
sau mai multe persoane �mpreuna sau daca �n schimbul eliberarii se cere un
folos material sau orice alt avantaj, precum si �n cazul �n care victima este
minora sau este supusa unor suferinte ori sanatatea sau viata �i este pusa �n
pericol, pedeapsa este �nchisoarea de la 7 la 15 ani.
Cu pedeapsa �nchisorii de la 7 la
15 ani se sanctioneaza si lipsirea de libertate a unei persoane sav�rsita �n
scopul de a o obliga la practicarea prostitutiei.
Daca pentru eliberarea persoanei se cere, �n
orice mod, ca statul, o persoana juridica, o organizatie internationala
interguvernamentala sau un grup de persoane sa
�ndeplineasca sau sa nu �ndeplineasca un anumit act, pedeapsa este �nchisoarea
de la 7 la 18 ani.
Daca faptele prevazute la
alin. 1 - 4 se sav�rsesc de catre o persoana care face parte dintr-un grup
organizat, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15
ani, �n cazul alin. 1, �nchisoarea de la 7 la 18 ani, �n cazul alin. 2 si 3,
�nchisoarea de la 10 la 20 de ani, �n cazul alin. 4.
Daca fapta a avut ca urmare moartea sau
sinuciderea victimei, pedeapsa este �nchisoarea de la 15 la 25 de ani.
Tentativa faptelor prevazute la
alin. 1 - 4 se pedepseste.
Constituie tentativa si producerea sau procurarea
mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri �n vederea comiterii faptei
prevazute la alin. 4.
Art. 190. � Sclavia
Punerea sau tinerea unei persoane �n stare de
sclavie, precum si traficul de sclavi, se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseste.
Art. 191. - Supunerea la munca fortata sau
obligatorie
Fapta de a supune o persoana, �n alte cazuri
dec�t cele prevazute de dispozitiile legale, la prestarea unei munci contra vointei
sale sau la o munca obligatorie, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art. 192. - Violarea de domiciliu
Patrunderea fara drept, �n orice mod, �ntr-o
locuinta, �ncapere, dependinta sau loc �mprejmuit tin�nd de acestea, fara
consimtam�ntul persoanei care le foloseste, sau refuzul de a le parasi la
cererea acesteia, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la
4 ani.
�n cazul �n care fapta se sav�rseste de o
persoana �narmata, de doua sau mai multe persoane �mpreuna, �n timpul noptii
sau prin folosire de calitati mincinoase, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la
10 ani.21
Pentru fapta prevazuta �n alin. 1, actiunea
penala se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate.
�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.
Art. 193. � Amenintarea
Fapta de a ameninta o persoan� cu s�v�rsirea unei
infractiuni sau a unei fapte p�gubitoare �ndreptate �mpotriva ei, a sotului ori
a unei rude apropiate, dac� este de natur� s� o alarmeze, se pedepseste cu
�nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend�, f�r� ca pedeapsa aplicat� s�
poat� dep�si sanctiunea prev�zut� de lege pentru infractiunea care a format
obiectul amenint�rii.
Actiunea penala se pune �n miscare la pl�ngerea
prealabila a persoanei vatamate.
�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.
Art. 194. � Santajul
Constr�ngerea unei persoane, prin violenta sau
amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este
comisa spre a dob�ndi �n mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, se
pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
C�nd constr�ngerea consta �n amenintarea cu darea
�n vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana
amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata, pedeapsa este
�nchisoarea de la 2 la 7 ani.
Art. 195. - Violarea secretului corespondentei
Deschiderea unei corespondente adresate altuia
ori interceptarea unei convorbiri sau comunicari efectuate prin telefon,
telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanta, fara drept, se pedepseste
cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza sustragerea,
distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului
unei corespondente, chiar atunci c�nd a fost trimisa deschisa sau a fost
deschisa din greseala, ori divulgarea continutului unei convorbiri sau
comunicari interceptate, chiar �n cazul �n care faptuitorul a luat cunostinta
de acesta din greseala sau din �nt�mplare.
Actiunea penala se pune �n miscare la pl�ngerea
prealabila a persoanei vatamate.
�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.
Art. 196 - Divulgarea secretului profesional
Divulgarea, fara drept, a unor date, de catre
acela caruia i-au fost �ncredintate, sau de care a luat cunostinta �n virtutea
profesiei ori functiei, daca fapta este de natura a aduce prejudicii unei
persoane, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Actiunea penala se pune �n miscare la pl�ngerea
prealabila a persoanei vatamate.
�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.
Capitolul III
Infractiuni privitoare
la viata sexuala
Art. 197. � Violul
Actul sexual, de orice natura, cu o persoana de
sex diferit sau de acelasi sex, prin constr�ngerea acesteia sau profit�nd de
imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa, se pedepseste cu
�nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor
drepturi.
Pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi, daca:
a) fapta a fost sav�rsita de doua sau mai multe
persoane �mpreuna;
b) victima se afla �n �ngrijirea, ocrotirea,
educarea, paza sau �n tratamentul faptuitorului;
b1) victima este membru al familiei;
c) s-a cauzat victimei o vatamare grava a
integritatii corporale sau a sanatatii.
Pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la 25 de ani
si interzicerea unor drepturi, daca victima nu a �mplinit v�rsta de 15 ani, iar
daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este
�nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Actiunea penala pentru fapta prevazuta �n alin. 1
se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate.
Abrogat.
Art. 198. - Actul sexual cu un minor
Actul sexual, de orice natura, cu o persoana de
sex diferit sau de acelasi sex care nu a �mplinit v�rsta de 15 ani se
pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani si
interzicerea unor drepturi.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza actul sexual,
de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex �ntre 15-18
ani, daca fapta este sav�rsita de tutore sau curator ori de catre
supraveghetor, �ngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de
calitatea sa, ori daca faptuitorul a abuzat de �ncrederea victimei sau de
autoritatea ori influenta sa asupra acesteia.
Daca actul sexual, de orice natura, cu o persoana
de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a �mplinit v�rsta de 18 ani, a fost
determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de catre f�ptuitor,
direct sau indirect, victimei, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 12 ani si
interzicerea unor drepturi.
Daca faptele prevazute �n alin. 1-3 au fost
sav�rsite �n scopul producerii de materiale pornografice, pedeapsa este
�nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca pentru
realizarea acestui scop s-a folosit constr�ngerea, pedeapsa este �nchisoarea de
la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.
C�nd fapta prevazuta �n alin. 1 a fost sav�rsita �n �mprejurarile prevazute �n art. 197 alin. 2 lit. b) ori daca faptele
prevazute �n alin. 1-4 au avut urmarile prevazute �n
art. 197 alin. 2 lit. c),
pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 18 ani si
interzicerea unor drepturi.
Daca fapta a avut ca urmare moartea sau
sinuciderea victimei, pedeapsa este �nchisoarea de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Art. 199. - Seductia
Fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie,
determina o persoana de sex feminin mai mica de 18 ani, de a avea cu el raport
sexual, se pedepseste cu �nchisoare de la 1 la 5 ani.
�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.
Art. 200. - Abrogat
Art. 201.- Perversiunea sexuala
Actele de perversiune sexuala sav�rsite �n public
sau daca au produs scandal public se pedepsesc cu �nchisoare de la unu la 5 ani.
Actele de perversiune sexuala cu o persoana care
nu a �mplinit v�rsta de 15 ani se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si actele de
perversiune sexuala cu o persoana �ntre 15-18 ani, daca fapta este sav�rsita de
tutore sau curator ori de catre supraveghetor, �ngrijitor, medic curant,
profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori daca f�ptuitorul a
abuzat de �ncrederea victimei sau de autoritatea ori influenta sa asupra
acesteia.
Daca actele de perversiune sexuala cu o persoana
care nu a �mplinit v�rsta de 18 ani au fost determinate de oferirea sau darea
de bani ori alte foloase de catre faptuitor, direct sau indirect, victimei,
pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.
Dac� faptele prevazute �n alin. 2, 3 si 31 au
fost sav�rsite �n scopul producerii de materiale pornografice, pedeapsa este
�nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca
pentru realizarea acestui scop s-a folosit constr�ngerea, pedeapsa este
�nchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor
drepturi.
Actele de perversiune sexuala cu o persoana �n
imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima vointa sau prin constr�ngere
se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 10 ani si
interzicerea unor drepturi.
Daca fapta prevazuta �n alin. 1 - 4 are ca urmare
vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii, pedeapsa este
�nchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca are ca
urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este �nchisoarea de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 202. � Coruptia sexuala
Actele cu caracter obscen sav�rsite asupra unui
minor sau �n prezenta unui minor se pedepsesc cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
C�nd actele prev�zute la
alin. 1 se sav�rsesc �n cadrul familiei, pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 7 ani.
Daca faptele prevazute �n alin. 1 si 2 au fost
sav�rsite �n scopul producerii de materiale pornografice, maximul special al
pedepsei se majoreaza cu 2 ani.
Ademenirea unei persoane �n vederea sav�rsirii de
acte sexuale cu un minor de sex diferit sau de acelasi sex se pedepseste cu
�nchisoare de la unu la 5 ani.
Art. 203. � Incestul
Raportul sexual �ntre rude �n linie directa sau
�ntre frati si surori se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la
7 ani.
Art. 2031. � Hartuirea sexuala
Hartuirea unei persoane prin amenintare sau
constr�ngere, �n scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala, de catre o
persoana care abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care i-o confera functia
�ndeplinita la locul de munca se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Art. 204. - Sanctionarea tentativei
Tentativa infractiunilor prevazute �n art. 197,
198 si 201-203 se pedepseste.
Capitolul IV
Infractiuni contra
demnitatii
Art.
205. � Insulta - Abrogat
Art.
206. � Calomnia - Abrogat
Art.
207. - Proba veritatii - Abrogat
INFRACTIUNI CONTRA
PATRIMONIULUI
Art. 208. � Furtul
Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia
altuia, fara consimtam�ntul acestuia, �n scopul de a si-l �nsusi pe nedrept, se
pedepseste cu �nchisoare de la unu la 12 ani.
Se considera bunuri mobile si orice energie care
are o valoare economica, precum si �nscrisurile.
Fapta constituie furt chiar daca bunul apartine
�n �ntregime sau �n parte faptuitorului, dar �n momentul sav�rsirii acel bun se
gasea �n posesia sau detinerea legitima a altei persoane.
De asemenea, constituie furt luarea �n conditiile
alin. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe
nedrept.
Art.
209. - Furtul calificat
Furtul
sav�rsit �n urmatoarele �mprejurari:
a) de doua sau mai multe persoane �mpreuna;
b)
de o persoana av�nd asupra sa o arma sau o substanta
narcotica;
c) de catre o persoana mascata, deghizata sau
travestita;
d) asupra unei persoane aflate �n imposibilitate
de a-si exprima vointa sau de a se apara;
e) �ntr-un loc public;
f) �ntr-un mijloc de transport �n comun;
g) �n timpul noptii;
h) �n timpul unei calamitati;
i) prin efractie, escaladare sau prin folosirea
fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase,
se pedepseste cu �nchisoare de
la 3 la 15 ani.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si furtul
privind:
a) un bun care face parte din patrimoniul
cultural;
b) un act care serveste pentru dovedirea starii
civile, pentru legitimare sau identificare.
Furtul privind urmatoarele categorii de bunuri:
a) titei, gazolina, condensat, etan lichid,
benzina, motorina, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte,
depozite, cisterne ori vagoane-cisterna;
b) componente ale sistemelor de irigatii;
c) componente ale retelelor electrice;
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare
ori alertare �n caz de incendiu sau alte situatii de urgenta publica;
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de
interventie la incendiu, la accidente de cale ferata, rutiere, navale sau
aeriene, ori �n caz de dezastru;
f) instalatii de siguranta si dirijare a
traficului feroviar, rutier, naval, aerian si componente ale acestora, precum
si componente ale mijloacelor de transport aferente;
g) bunuri prin �nsusirea carora se pune �n
pericol siguranta traficului si a persoanelor pe drumurile publice;
h) cabluri, linii, echipamente si instalatii de
telecomunicatii, radiocomunicatii, precum si componente de comunicatii se
pedepseste cu �nchisoare de la 4 la 18 ani.
Furtul care a produs
consecinte deosebit de grave se pedepseste cu �nchisoare de la 10 la 20 de ani
si interzicerea unor drepturi.
�n cazul prevazut la
alin. 3 lit. a), sunt considerate tentativa si
efectuarea de sapaturi pe terenul aflat �n zona de protectie a conductei de
transport al titeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei,
motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum si detinerea,
�n acele locuri sau �n apropierea depozitelor, cisternelor sau
vagoanelor-cisterna, a stuturilor, instalatiilor sau oricaror altor dispozitive
de prindere ori perforare.
Art.
210. - Pedepsirea unor furturi la pl�ngerea prealabila
Furtul sav�rsit intre soti ori �ntre rude
apropiate, sau de catre un minor �n paguba tutorelui sau, ori de catre cel care
locuieste �mpreuna cu persoana vatamata sau este gazduit de aceasta, se
urmareste numai la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate.
�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.
Art. 211. � T�lharia
Furtul sav�rsit prin �ntrebuintare de violente
sau amenintari ori prin punerea victimei �n stare de inconstienta sau neputinta
de a se apara, precum si furtul urmat de �ntrebuintarea unor astfel de mijloace
pentru pastrarea bunului furat sau pentru �nlaturarea urmelor infractiunii ori
pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea, se pedepseste cu �nchisoare de la
3 la 18 ani.
T�lharia sav�rsita �n urmatoarele �mprejurari:
a) de o persoana mascata, deghizata sau
travestita;
b) �n timpul noptii;
c) �ntr-un loc public sau �ntr-un mijloc de
transport,
se pedepseste cu �nchisoare de
la 5 la 20 de ani.
(21) Pedeapsa este �nchisoarea de la 7
la 20 de ani, daca t�lharia a fost sav�rsita:
a) de doua sau mai multe persoane �mpreuna;
b) de o persoana av�nd asupra sa o arma, o
substanta narcotica ori paralizanta;
c) �ntr-o locuinta sau �n dependinte ale
acesteia;
d) �n timpul unei calamitati;
e)
a avut vreuna din urmarile aratate �n art. 182.
T�lharia care a produs
consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se
pedepseste cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 212. � Pirateria
Jefuirea prin acte de violenta sav�rsite �n
scopuri personale, de echipajul sau pasagerii unei nave �mpotriva persoanelor
sau bunurilor care se gasesc pe acea nava ori �mpotriva altei nave, daca navele
se afla �n marea libera sau �ntr-un loc care nu este supus jurisdictiei nici
unui stat, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 18
ani.
Daca pirateria a avut vreuna dintre urmarile
aratate �n art. 182, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 20 de
ani.
Pirateria care a produs
consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se
pedepseste cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Dispozitiile alineatelor precedente se aplica �n
mod corespunzator si c�nd infractiunea de piraterie s-a comis pe o aeronava sau
�ntre aeronave si nave.
Art. 213. - Abuzul de �ncredere
�nsusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu
orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l
restitui, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la
4 ani sau cu amenda.
Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia
cazului c�nd acesta este �n �ntregime sau �n parte al statului, actiunea penala
se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate.
�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.
Art.
214. - Gestiunea frauduloasa
Pricinuirea
de pagube unei persoane, cu rea-credinta, cu ocazia administrarii sau
conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija
administrarii sau conservarii acelor bunuri, se
edepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Gestiunea frauduloasa sav�rsita �n scopul de a
dob�ndi un folos material se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia
cazului c�nd acesta este �n �ntregime sau �n parte proprietatea statului,
actiunea penala pentru fapta prevazuta �n alin. 1 se pune �n miscare la
pl�ngerea prealabila a persoanei vatamate.
Art. 215. � �nselaciunea
Inducerea �n eroare a unei persoane, prin
prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte
adevarate, �n scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material
injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni
la 12 ani.
�nselaciunea sav�rsita prin folosire de nume sau
calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu
�nchisoare de la 3 la 15 ani. Daca mijlocul fraudulos
constituie prin el �nsusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul
de infractiuni.
Inducerea sau mentinerea �n eroare a unei
persoane cu prilejul �ncheierii sau executarii unui contract, sav�rsita �n asa
fel �nc�t, fara aceasta eroare, cel �nselat nu ar fi �ncheiat sau executat
contractul �n conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta �n
alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.
Emiterea unui cec asupra unei institutii de
credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia
sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia,
�n totul sau �n parte, ori de a interzice trasului de a plati �nainte de
expirarea termenului de prezentare, �n scopul aratat �n alin. 1, daca s-a
pricinuit o paguba posesorului cecului, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta
�n alin. 2.
�nselaciunea care a avut consecinte deosebit de
grave se pedepseste cu �nchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi.
Art. 2151. � Delapidarea
�nsusirea, folosirea sau traficarea, de catre un
functionar, �n interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri
pe care le gestioneaza sau le administreaza, se pedepsesc cu �nchisoare de la
unu la 15 ani.
�n cazul �n care delapidarea a avut consecinte
deosebit de grave, pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la 20 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Art. 216. - �nsusirea bunului gasit
Fapta de a nu preda �n termen de 10 zile un bun
gasit autoritatilor sau celui care l-a pierdut, sau de a dispune de acel bun ca
de al sau, se pedepseste cu �nchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si �nsusirea
pe nedrept a unui bun mobil ce apartine altuia, ajuns
din eroare �n posesia faptuitorului.
Art. 217. � Distrugerea
Distrugerea, degradarea ori aducerea �n stare de
ne�ntrebuintare a unui bun apartin�nd altuia sau �mpiedicarea luarii masurilor
de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum si �nlaturarea
masurilor luate, se pedepsesc cu �nchisoare de la o luna la 3 ani sau cu
amenda.
�n cazul �n care bunul are deosebita valoare
artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea valoare,
pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 10 ani.
Distrugerea, degradarea sau aducerea �n stare de
ne�ntrebuintare a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de �nalta
tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru
difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu
apa si a conductelor magistrale de alimentare cu apa, se pedepsesc cu
�nchisoare de la unu la 10 ani.
Daca distrugerea, degradarea sau aducerea �n stare
de ne�ntrebuintare se sav�rseste prin incendiere, explozie ori prin orice alt
asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, pedeapsa este �nchisoarea de la
3 la 15 ani.
Dispozitiile prevazute �n alin. 2, 3 si 4 se
aplica chiar daca bunul apartine faptuitorului.
Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia
cazului c�nd acesta este �n �ntregime sau �n parte al statului, actiunea penala
pentru fapta prevazuta �n alin. 1 se pune �n miscare la pl�ngerea prealabila a
persoanei vatamate. �mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.
Art. 218. - Distrugerea calificata
Daca faptele prevazute �n art. 217 au avut
consecinte deosebit de grave, pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la 20 de ani
si interzicerea unor drepturi, iar daca au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa
este detentiunea pe viata sau �nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea
unor drepturi.
Dezastrul consta �n distrugerea sau degradarea
unor mijloace de transport �n comun, de marfuri sau persoane, ori a unor instalatii sau lucrari si care a avut ca urmare
moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori sanatatii mai multor
persoane.
Art. 219. - Distrugerea din culpa
Distrugerea, degradarea ori aducerea �n stare de
ne�ntrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine
faptuitorului, �n cazul �n care fapta este sav�rsita prin incendiere, explozie
sau prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public, se pedepsesc
cu �nchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza distrugerea
ori degradarea din culpa a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu
de �nalta tensiune, a echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau
pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de
alimentare cu apa si a conductelor magistrale de alimentare cu apa, daca a avut
ca urmare aducerea �n stare de ne�ntrebuintare a acestora.
Distrugerea, degradarea sau aducerea �n stare de
ne�ntrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine
faptuitorului, �n cazul �n care a avut consecinte deosebit de grave, se
pedepsesc cu �nchisoare de la unu la 6 ani, iar daca a
avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 12 ani.
C�nd dezastrul ori consecintele deosebit de grave
s-au produs ca urmare a parasirii postului sau a sav�rsirii oricarei alte fapte
de catre personalul de conducere al unui mijloc de transport �n comun ori de
catre personalul care asigura direct securitatea unor asemenea transporturi,
pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani.
Art. 220. - Tulburarea de posesie
Ocuparea, �n �ntregime sau �n parte, fara drept,
a unui imobil aflat �n posesia altuia, fara consimtam�ntul acestuia sau fara
aprobare prealabila primita �n conditiile legii, ori refuzul de a elibera
imobilul astfel ocupat se pedepseste cu �nchisoare de la 1 la
5 ani.
Daca fapta prevazuta �n alin. 1 se sav�rseste
prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea semnelor de hotar, a
reperelor de marcare, pedeapsa este �nchisoarea de la 2 la
7 ani.
Daca fapta prevazuta �n alin. 2 se sav�rseste de
doua sau mai multe persoane �mpreuna, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 15 ani.
�mpacarea partilor �nlatura raspunderea penala.
Art.
221. � Tainuirea
Primirea,
dob�ndirea sau transformarea unui bun ori �nlesnirea valorificarii acestuia,
cunosc�nd ca bunul provine din sav�rsirea unei fapte prevazute de legea penala,
daca prin aceasta s-a urmarit obtinerea, pentru sine ori pentru altul, a unui
folos material, se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 luni la 7 ani, fara ca
sanctiunea aplicata sa poata depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru
infractiunea din care provine bunul tainuit.
Tainuirea sav�rsita de sot sau de o ruda
apropiata nu se pedepseste.
Art. 222. - Sanctionarea tentativei
Tentativa infractiunilor prevazute �n art. 208 -
212, 215, 2151, 217 si 218 se pedepseste.
INFRACTIUNI CONTRA
AVUTULUI OBSTESC
Art. 223. � 235. � Abrogate
INFRACTIUNI CONTRA
AUTORITATII
Art. 236. - Ofensa adusa unor �nsemne
Orice manifestare prin care se exprima dispret
pentru �nsemnele Rom�niei se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Manifestarea prin care se exprima dispret pentru
emblemele sau semnele de care se folosesc autoritatile se pedepseste cu
�nchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.
Art.
2361. - Defaimarea tarii sau a natiunii � Abrogat
Art.
237. - Abrogat.
Art.
238. - Abrogat.
Art.
239. � Ultrajul
Amenintarea
s�v�rsit� nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct� contra unui
functionar public care �ndeplineste o functie ce
implic� exercitiul autorit�tii de stat, aflat �n exercitiul functiunii ori
pentru fapte �ndeplinite �n exercitiul functiunii, se pedepseste cu �nchisoare
de la 6 luni la 2 ani.
Lovirea
sau orice acte de violent�, s�v�rsite �mpotriva unui functionar public care
�ndeplineste o functie ce implic� exercitiul
autorit�tii de stat, aflat �n exercitiul functiunii ori pentru fapte
�ndeplinite �n exercitiul functiunii, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni
la 3 ani sau cu amend�.
V�t�marea
corporal�, s�v�rsit� �mpotriva unui functionar public care �ndeplineste o
functie ce implic� exercitiul autorit�tii de stat,
aflat �n exercitiul functiunii ori pentru fapte �ndeplinite �n exercitiul
functiunii, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 6 ani.
V�t�marea
corporal� grav�, s�v�rsit� �mpotriva unui functionar public care �ndeplineste o
functie ce implic� exercitiul autorit�tii de stat,
aflat �n exercitiul functiunii ori pentru fapte �ndeplinite �n exercitiul
functiunii, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 12 ani.
Art.
2391. � Cazuri speciale de pedepsire
�n cazul infractiunilor prev�zute �n art. 180�182, art. 189 si 193,
s�v�rsite �mpotriva sotului, copiilor sau p�rintilor unui judecator, procuror,
politist, jandarm ori miltar, �n scop de intimidare sau de r�zbunare pentru acte
sau fapte �ndeplinite �n exercitiul functiunii, maximul
pedepsei se majoreaz� cu 2 ani.
Art. 240 - Uzurparea de calitati oficiale
Folosirea fara drept a unei calitati oficiale,
�nsotita sau urmata de �ndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseste
cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art. 241 - Portul nelegal de decoratii sau semne
distinctive
Purtarea, fara drept, de decoratii, de uniforme
sau de semne distinctive ale unui organ de stat, se pedepseste cu �nchisoare de
la o luna la 3 luni sau cu amenda.
Purtarea, fara drept, de uniforme, grade sau
insigne militare, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la
2 ani sau cu amenda.
Daca fapta prevazuta �n alineatul precedent se
sav�rseste �n timp de razboi, pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 5 ani.
Art. 242. - Sustragerea sau distrugerea de �nscrisuri
Sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru,
document sau orice alt �nscris care se afla �n pastrarea ori �n detinerea unui
organ sau unei institutii de stat ori a unei alte unitati din cele la care se
refera art. 145 se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la
5 ani.
Distrugerea din culpa a vreunuia dintre
�nscrisurile prevazute �n alineatul precedent, care prezinta o valoare
artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea valoare, se
pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amenda.
Daca faptele prevazute �n alin. 1 si 2 sunt
sav�rsite de un functionar public �n exercitiul atributiilor de serviciu,
maximul pedepselor prevazute �n aceste alineate se majoreaza cu un an.
Tentativa infractiunii prevazute �n alin. 1 se
pedepseste.
Art. 243. - Ruperea de sigilii
�nlaturarea ori distrugerea unui sigiliu legal
aplicat se pedepseste cu �nchisoare de la o luna la 1 an
sau cu amenda.
Daca fapta a fost sav�rsita de custode, pedeapsa
este �nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Art. 244. - Sustragerea de sub sechestru
Sustragerea unui bun care este legal sechestrat
se pedepseste cu �nchisoare de la o luna la 1 an sau
cu amenda.
Daca fapta a fost sav�rsita de custode, pedeapsa
este �nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Art. 245. - Abrogat.
INFRACTIUNI CARE ADUC
ATINGERE UNOR ACTIVITATI DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR
ACTIVITATI REGLEMENTATE DE LEGE
Capitolul I
Infractiuni de
serviciu sau �n legatura cu serviciul
Art.
246. - Abuzul �n serviciu contra intereselor persoanelor
Fapta
functionarului public, care, �n exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu
stiinta, nu �ndeplineste un act ori �l �ndeplineste �n mod defectuos si prin
aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane se pedepseste
cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art.
247. - Abuzul �n serviciu prin �ngradirea unor drepturi
�ngr�direa, de c�tre un functionar public, a
folosintei sau a exercitiului drepturilor unei persoane ori crearea pentru
aceasta a unei situatii de inferioritate pe temei de ras�, nationalitate,
etnie, limb�, religie, gen, orientare sexual�, opinie, apartenent� politic�,
convingeri, avere, origine social�, v�rst�, dizabilitate, boal� cronic�
necontagioas� sau infectie HIV/SIDA, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni
la 5 ani.
Art.
248. - Abuzul �n serviciu contra intereselor publice
Fapta
functionarului public, care, �n exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu
stiinta, nu �ndeplineste un act ori �l �ndeplineste �n mod defectuos si prin
aceasta cauzeaza o tulburare �nsemnata bunului mers al unui organ sau al unei
institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu �nchisoare
de la 6 luni la 5 ani.
Art. 2481. - Abuzul �n serviciu �n
forma calificata
Daca faptele prevazute �n art. 246, 247 si 248 au
avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu �nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 249. - Neglijenta �n serviciu
�ncalcarea din culpa, de catre un functionar
public, a unei �ndatoriri de serviciu, prin ne�ndeplinirea acesteia sau prin
�ndeplinirea ei defectuoasa, daca s-a cauzat o tulburare �nsemnata bunului mers
al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele
la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare
importanta intereselor legale ale unei persoane, se pedepseste cu �nchisoare de
la o luna la 2 ani sau cu amenda.
Fapta prevazuta �n alin. 1, daca a avut
consecinte deosebit de grave, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 10 ani.
Art. 250. - Purtarea abuziva
�ntrebuintarea de expresii jignitoare fat� de o
persoan�, de c�tre un functionar public �n exercitiul atributiilor de serviciu,
se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la un an sau cu amend�.
Amenintarea s�v�rsit� de c�tre un functionar
public, �n conditiile alin. 1, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend�.
Lovirea sau alte acte de violent� s�v�rsite de
c�tre un functionar public, �n conditiile alin. 1, se pedepseste cu �nchisoare
de la 6 luni la 3 ani sau cu amend�.
V�t�marea corporal� s�v�rsit� de c�tre un
functionar public, �n conditiile alin. 1, se pedepseste cu �nchisoare de la 6
luni la 6 ani.
V�t�marea corporal� grav� s�v�rsit� de c�tre un
functionar public, �n conditiile alin. 1, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 12 ani.
Art. 251. - Abrogat.
Art. 252. - Neglijenta �n pastrarea secretului de
stat Neglijenta care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau
sustragerea unui document ce constituie secret de stat, precum si neglijenta
care a dat prilej altei persoane sa afle un asemenea secret, daca fapta este de
natura sa aduca atingere intereselor statului, se pedepsesc
cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani.
Art.
253. - Abrogat.
Art.
2531. � Conflictul de interese
Fapta functionarului public care, �n exercitiul
atributiilor de serviciu, �ndeplineste un act ori particip� la luarea unei
decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru
sine, sotul s�u, o rud� ori un afin p�n� la gradul II inclusiv, sau pentru o
alt� persoan� cu care s-a aflat �n raporturi comerciale ori de munc� �n ultimii
5 ani sau din partea c�reia a beneficiat ori beneficiaz� de servicii sau
foloase de orice natur�, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani si
interzicerea dreptului de a ocupa o functie public� pe durat� maxim�.
Dispozitiile alin. 1 nu se aplic� �n cazul
emiterii, aprob�rii sau adopt�rii actelor normative.
Art. 254 - Luarea de mita
Fapta functionarului care, direct sau indirect,
pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta
promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, �n scopul de a �ndeplini,
a nu �ndeplini ori a �nt�rzia �ndeplinirea unui act privitor la �ndatoririle
sale de serviciu sau �n scopul de a face un act contrar acestor �ndatoriri, se
pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.
Fapta prevazuta �n alin. 1, daca a fost sav�rsita
de un functionar cu atributii de control, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au
facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul
este obligat la plata echivalentului lor �n bani.
Art. 255 - Darea de mita
Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte
foloase, �n modurile si scopurile aratate �n art. 254, se pedepsesc cu
�nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Fapta prevazuta �n alineatul precedent nu
constituie infractiune atunci c�nd mituitorul a fost
constr�ns prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.
Mituitorul nu se pedepseste daca denunta
autoritatii fapta mai �nainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru
acea infractiune.
Dispozitiile art. 254 alin.
3 se aplica �n mod corespunzator, chiar daca oferta nu a fost urmata de
acceptare.
Banii, valorile sau orice alte bunuri se
restituie persoanei care le-a dat �n cazurile aratate �n alin. 2 si 3.
Art. 256 - Primirea de foloase necuvenite
Primirea de catre un functionar, direct sau
indirect, de bani ori de alte foloase, dupa ce a �ndeplinit un act �n virtutea
functiei sale si la care era obligat �n temeiul acesteia, se pedepseste cu
�nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se
confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata
echivalentului lor �n bani.
Art. 257. - Traficul de
influenta
Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase
ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori
pentru altul, sav�rsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se
creada ca are influenta asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca ori
sa nu faca un act ce intra �n atributiile sale de
serviciu, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 10 ani.
Dispozitiile art. 256 alin.
2 se aplica �n mod corespunzator.
Art. 258. - Fapte sav�rsite de
alti functionari
Dispozitiile art. 246 - 250 privitoare la
functionari publici se aplica si celorlalti functionari, �n acest caz maximul
pedepsei reduc�ndu-se cu o treime.
Capitolul II
Infractiuni care �mpiedica �nfaptuirea justitiei
Art.
259. - Denuntarea calomnioasa
�nvinuirea mincinoasa facuta prin denunt sau
pl�ngere, cu privire la sav�rsirea unei infractiuni de catre o anume persoana,
se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Producerea ori ticluirea de probe mincinoase, �n
sprijinul unei �nvinuiri nedrepte, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.
Daca cel care a sav�rsit fapta declara mai
�nainte de punerea �n miscare a actiunii penale fata de persoana �n contra
careia s-a facut denuntul sau pl�ngerea, ori �mpotriva careia s-au produs
probele, ca denuntul, pl�ngerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se reduce
potrivit art. 76.
Art. 260. - Marturia mincinoasa
Fapta martorului care �ntr-o cauza penala,
civila, disciplinara sau �n orice alta cauza �n care se asculta martori, face
afirmatii mincinoase, ori nu spune tot ce stie privitor la �mprejurarile
esentiale asupra carora a fost �ntrebat, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.
Fapta prevazuta �n alineatul precedent nu se
pedepseste daca, �n cauzele penale mai �nainte de a se produce arestarea
inculpatului, ori �n toate cauzele mai �nainte de a se fi pronuntat o hotar�re
sau de a se fi dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase, martorul
�si retrage marturia.
Daca retragerea marturiei a intervenit �n cauzele
penale dupa ce s-a produs arestarea inculpatului sau
�n toate cauzele dupa ce s-a pronuntat o hotar�re sau dupa ce s-a dat o alta
solutie ca urmare a marturiei mincinoase, instanta va reduce pedeapsa potrivit
art. 76.
Dispozitiile alin. 1 - 3 se aplica �n mod
corespunzator si expertului sau interpretului.
Art.
261. - �ncercarea de a determina marturia mincinoasa
�ncercarea de a determina o persoana prin
constr�ngere ori corupere sa dea declaratii mincinoase �ntr-o cauza penala,
civila, disciplinara sau �n orice alta cauza �n care se asculta martori, se
pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amenda.
Dispozitiile din alineatul precedent se aplica si
�n cazul �n care fapta este sav�rsita fata de un expert sau de un interpret.
Art. 2611. - �mpiedicarea
participarii �n proces
�mpiedicarea participarii �ntr-o cauza penala,
civila, disciplinara sau �n orice alta cauza, a unui martor, expert, interpret
sau aparator, sav�rsita prin violenta, amenintare sau prin orice alt mijloc de
constr�ngere �ndreptat �mpotriva sa ori a sotului sau a unei rude apropiate, se
pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 7 ani.
Tentativa se pedepseste.
Art. 262. - Nedenuntarea unor infractiuni
Omisiunea de a denunta de �ndata sav�rsirea
vreuneia dintre infractiunile prevazute �n art. 174, 175, 176, 211, 212, 2151 , 217 alin. 2 - 4, art. 218 alin. 1 si art. 276 alin. 3 se
pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani.
Fapta prevazuta �n alin. 1, sav�rsita de sot sau
de o ruda apropiata, nu se pedepseste.
Nu se pedepseste persoana care, mai �nainte de a
se fi �nceput urmarirea penala pentru infractiunea nedenuntata, �ncunostinteaza
autoritatile competente despre acea infractiune sau care, chiar dupa ce s-a
�nceput urmarirea penala ori dupa ce vinovatii au fost descoperiti, a �nlesnit
arestarea acestora.
Art. 263. - Omisiunea sesizarii organelor
judiciare
Fapta functionarului public care, lu�nd
cunostinta de sav�rsirea unei infractiuni �n legatura cu serviciul �n cadrul
caruia �si �ndeplineste sarcinile, omite sesizarea de �ndata a
procurorului sau a organului de urmarire penala, potrivit legii de procedura
penala, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 5 ani.
Daca fapta este sav�rsita de catre un functionar
public cu atributii de conducere sau de control, pedeapsa este �nchisoarea de
la 6 luni la 7 ani.
Art. 264. - Favorizarea infractorului
Ajutorul dat unui infractor fara o �ntelegere
stabilita �nainte sau �n timpul sav�rsirii infractiunii, pentru a �ngreuia sau
zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a
asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii, se pedepseste cu
�nchisoare de la 3 luni la 7 ani.
Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai
mare dec�t pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.
Favorizarea sav�rsita de sot sau de o ruda
apropiata nu se pedepseste.
Art. 265. - Omisiunea de a �ncunostinta organele
judiciare
Fapta de a nu aduce la cunostinta organelor
judiciare a unor �mprejurari care, daca ar fi cunoscute, ar duce la stabilirea
nevinovatiei unei persoane trimise �n judecata sau condamnate pe nedrept ori la
eliberarea unei persoane tinute �n arest preventiv pe nedrept, se pedepseste cu
�nchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.
Fapta prevazuta �n alineatul precedent nu se
pedepseste daca prin aducerea la cunostinta, persoana care are aceasta
obligatie ar produce un prejudiciu pentru ea, pentru sotul sau sau pentru o
ruda apropiata.
Art.
266. - Arestarea nelegala si cercetarea abuziva
Retinerea
sau arestarea nelegala, ori supunerea unei persoane la executarea unei pedepse,
masuri de siguranta sau educative, �n alt mod dec�t cel prevazut prin
dispozitiile legale, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
�ntrebuintarea de promisiuni, amenintari sau
violente �mpotriva unei persoane aflate �n curs de cercetare, ancheta penala
ori de judecata, pentru obtinerea de declaratii, se pedepseste cu �nchisoare de
la unu la 5 ani.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si
�ntrebuintarea de promisiuni, amenintari sau violente fata de un martor, expert
sau interpret.
Art. 267. - Supunerea la rele tratamente
Supunerea la rele tratamente a unei persoane
aflate �n stare de retinere, detinere ori �n executarea unei masuri de
siguranta sau educative, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.
Art. 2671. -
Tortura
Fapta prin care se provoaca unei persoane, cu
intentie, o durere sau suferinte puternice, fizice ori psihice, �ndeosebi cu
scopul de a obtine de la aceasta persoana sau de la o persoana terta informatii
sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta
persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face
presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terte
persoane, sau pentru oricare alt motiv bazat pe o forma de discriminare oricare
ar fi ea, atunci c�nd o asemenea durere sau astfel de suferinte sunt aplicate de
catre un agent al autoritatii publice sau de orice alta persoana care
actioneaza cu titlu oficial sau la instigarea ori cu consimtam�ntul expres sau
tacit al unor asemenea ersoane, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7
ani.
Daca fapta prevazuta la
alin. 1 a avut vreuna din urmarile aratate �n art. 181
sau 182, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 10 ani.
Tortura care a avut ca urmare moartea victimei se
pedepseste cu detentiune pe viata sau cu �nchisoare de la 15 la
25 ani.
Tentativa se pedepseste.
Nici o �mprejurare exceptionala, oricare ar fi
ea, fie ca este vorba de stare de razboi sau de amenintari cu razboiul, de
instabilitate politica interna sau de orice alta stare de exceptie, nu poate fi
invocata pentru a justifica tortura; de asemenea, nu poate fi invocat nici
ordinul superiorului sau al unei autoritati publice.
Faptele prevazute �n alin. 1 nu constituie
infractiunea de tortura daca durerea sau suferintele rezulta exclusiv din
sanctiuni legale si sunt inerente acestor sanctiuni sau ocazionate de ele.
Art. 268. - Represiunea nedreapta
Fapta de a pune �n miscare actiunea penala, de a
dispune arestarea, de a trimite �n judecata sau de a condamna pe o persoana,
stiind ca este nevinovata, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 269. � Evadarea
Evadarea din starea legala de retinere sau de
detinere se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 2
ani.
Daca fapta este sav�rsita prin folosire de
violente, de arme sau de alte instrumente ori de catre
doua sau mai multe persoane �mpreuna, pedeapsa este �nchisoarea de la 2 la 8
ani.
Pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare
se adauga la pedeapsa ce se executa, fara a se putea depasi maximul general al
�nchisorii.
Tentativa se pedepseste.
Art. 270. - �nlesnirea evadarii
�nlesnirea prin orice mijloace a evadarii se
pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani, iar daca fapta s-a sav�rsit de
catre o persoana care avea �ndatorirea de a pazi pe cel care a evadat, pedeapsa
este �nchisoarea de la 2 la 7 ani.
�nlesnirea evadarii �n conditiile art. 269 alin. 2 se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 8 ani, iar
daca fapta este sav�rsita de o persoana care avea �ndatorirea de a pazi pe cel
care a evadat, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 10 ani.
�nlesnirea evadarii unei persoane retinute,
arestate sau condamnate pentru o infractiune pentru care legea prevede o
pedeapsa mai mare de 10 ani, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani, iar
daca fapta este sav�rsita de o persoana care avea �ndatorirea de a pazi pe cel
care a evadat, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 12 ani.
�nlesnirea evadarii sav�rsita din culpa, de catre
o persoana care avea �ndatorirea de a pazi pe cel care a evadat, se pedepseste
cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani.
Tentativa la faptele prevazute �n alin. 1, 2 si 3
se pedepseste.
Art. 271. - Nerespectarea hotar�rilor
judecatoresti
�mpotrivirea la executarea unei hot�r�ri
judec�toresti, prin amenintare fat� de organul de executare, se pedepseste cu
�nchisoare de la 6 luni la 3 ani, iar dac� fapta a fost s�v�rsit� prin acte de
violent�, pedeapsa este de la unu la 5 ani.
�mpiedicarea unei persoane de a folosi o locuinta
ori parte dintr-o locuinta sau imobil, detinute �n baza unei hotar�ri
judecatoresti, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la
2 ani sau cu amenda.
Daca fapta prevazuta �n alin. 2 se sav�rseste
prin amenintare, pedeapsa este �nchisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar daca
fapta a fost sav�rsita prin acte de violenta, pedeapsa este �nchisoarea de la
unu la 5 ani.
Nerespectarea hot�r�rilor judec�toresti, prin
sustragerea de la executarea m�surilor de sigurant�
prev�zute �n art. 112 lit. c), d) si g), se pedepseste
cu �nchisoare de la o lun� la 3 luni sau cu amend�.
Nerespectarea hot�r�rilor judec�toresti, prin
neexecutarea, cu rea-credint�, a pedepselor complementare aplicate persoanelor
juridice, prev�zute �n art. 714 si art. 715 alin. 2, se pedepseste cu
�nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend�.
Art. 272. - Retinerea sau distrugerea de �nscrisuri
Retinerea sau distrugerea unui �nscris emis de un
organ de urmarire penala, de o instanta de judecata sau de un alt organ de
jurisdictie, ori �mpiedicarea �n orice mod ca un �nscris destinat unuia dintre
organele sus-aratate sa ajunga la acesta, c�nd astfel
de �nscrisuri sunt necesare solutionarii unei cauze, se pedepseste cu
�nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Capitolul III
Infractiuni contra
sigurantei circulatiei pe caile ferate
Art. 273. - Ne�ndeplinirea �ndatoririlor de
serviciu sau �ndeplinirea lor defectuoasa, din culpa
Ne�ndeplinirea �ndatoririlor de serviciu sau
�ndeplinirea lor defectuoasa, din culpa, de catre angajatii cailor ferate, daca
aceasta ar fi putut pune �n pericol siguranta circulatiei mijloacelor de
transport ale cailor ferate, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
C�nd fapta prevazuta �n alineatul precedent a
avut ca urmare o tulburare �n activitatea de transport pe calea ferata sau un
accident de cale ferata, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la 7 ani, iar �n
cazul c�nd s-a produs o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este �nchisoarea de
la 5 la 15 ani.
Art. 274. - Ne�ndeplinirea cu stiinta a
�ndatoririlor de serviciu sau �ndeplinirea lor defectuoasa
Ne�ndeplinirea cu stiinta a �ndatoririlor de
serviciu sau �ndeplinirea lor defectuoasa, de catre angajatii cailor ferate,
daca aceasta ar putea pune �n pericol siguranta circulatiei mijloacelor de
transport ale cailor ferate, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.
Daca �ndeplinirea defectuoasa sau ne�ndeplinirea
cu stiinta aratata �n alin. 1 a avut ca urmare o tulburare �n activitatea de
transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, pedeapsa este
�nchisoarea de la 3 la 10 ani, iar �n cazul c�nd s-a produs o catastrofa de
cale ferata, pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la 15
ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 275. - Parasirea postului si prezenta la
serviciu �n stare de ebrietate
Parasirea postului, �n orice mod si sub orice
forma, de angajatii care asigura direct siguranta circulatiei mijloacelor de
transport ale cailor ferate, daca prin aceasta s-ar fi putut pune �n pericol
siguranta circulatiei mijloacelor de transport, se pedepseste cu �nchisoare de
la 2 la 7 ani.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza exercitarea
atributiilor de serviciu �n stare de ebrietate de catre angajatii care asigura
direct siguranta circulatiei mijloacelor de transport ale cailor ferate.
C�nd prin faptele prevazute �n alineatele
precedente s-a produs o tulburare �n activitatea de transport pe calea ferata
sau un accident de cale ferata, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani,
iar �n cazul c�nd s-a produs o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este
�nchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 276. - Distrugerea si semnalizarea falsa
Distrugerea, degradarea ori aducerea �n stare de
ne�ntrebuintare a liniei ferate sau a instalatiilor de cale ferata, ori
asezarea de obstacole pe linia ferata, daca prin aceasta s-ar fi putut pune �n
pericol siguranta mijloacelor de transport ale cailor ferate, se pedepseste cu
�nchisoare de la 3 la 12 ani.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza sav�rsirea de
acte de semnalizare falsa sau sav�rsirea oricaror alte acte de natura a induce
�n eroare personalul cailor ferate �n timpul executarii serviciului, daca
aceste fapte ar fi putut expune la un pericol de accident sau de catastrofa de cale
ferata.
�n cazul c�nd faptele prevazute �n alineatele
precedente au avut ca urmare o tulburare �n activitatea de transport pe calea
ferata sau un accident de cale ferata, pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca au produs
o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este detentiunea pe viata sau �nchisoarea
de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Sav�rsirea din culpa a faptelor aratate �n alin. 1, 2 si 3 se pedepseste �n cazul alin. 1 si 2 cu
�nchisoare de la unu la 5 ani, iar �n cazul alin. 3,
cu �nchisoare de la 3 la 7 ani daca s-a produs o tulburare �n activitatea
de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, si
�nchisoare de la 10 la 15 ani daca s-a produs o catastrofa de cale ferata.
Daca vreuna dintre faptele prevazute �n acest
articol este sav�rsita de catre un angajat al cailor ferate, la maximul
pedepsei prevazute pentru fapta comisa se poate adauga un spor p�na la 2 ani, fara a se putea depasi maximul general al
pedepsei.
Tentativa la faptele prevazute �n alin. 1 - 3 se
pedepseste.
Art. 277. - Accidentul si catastrofa de cale
ferata
Accidentul de cale ferata consta �n distrugerea
sau degradarea importanta adusa materialului rulant de cale sau altor
instalatii feroviare �n cursul circulatiei sau manevrei mijloacelor de
transport ale cailor ferate.
Catastrofa de cale ferata consta �n deraierea,
rasturnarea sau prabusirea unui mijloc de transport al cailor ferate, sau �n
producerea unui alt asemenea rezultat, precum si �n ciocnirea a doua mijloace
de transport ale cailor ferate sau a unui mijloc de transport al cailor ferate
cu un alt vehicul, daca s-au produs urmari deosebit de grave prin moartea sau
vatamarea integritatii corporale a unor persoane, ori prin distrugerea sau
degradarea mijloacelor de transport ale cailor ferate, a instalatiilor de cale
ferata sau a marfurilor �ncredintate pentru transport.
Art.
278. - Punerea �n miscare a actiunii penale
Actiunea penala pentru faptele prevazute �n art. 273 alin. 1, art. 274 alin. 1 si art. 275 alin. 1 si 2 se pune
�n miscare numai la sesizarea organelor competente ale cailor ferate.
Capitolul IV
Infractiuni privitoare la
regimul stabilit pentru unele activitati reglementate de lege
Art. 279. - Nerespectarea regimului armelor si munitiilor
Detinerea, portul, confectionarea, transportul,
precum si orice operatie privind circulatia armelor si munitiilor sau
functionarea atelierelor de reparat arme, f�r� drept, se pedepsesc cu
�nchisoare de la 2 la 8 ani.
Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� si
nedepunerea armei sau a munitiei �n termenul fixat de lege la organul
competent, de c�tre cel c�ruia i s-a respins cererea pentru prelungirea
valabilit�tii permisului.
Se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani:
a) detinerea, �nstr�inarea sau portul, f�r�
drept, de arme ascunse ori de arme militare, precum si a munitiei pentru astfel
de arme;
b) detinerea, �nstr�inarea sau portul, f�r�
drept, a mai multor arme cu exceptia celor prev�zute la lit. a,
precum si a armelor de panoplie, ori munitiei respective �n cantit�ti mari.
Portul de arme, f�r�
drept, �n localul unit�tilor de stat sau al altor unit�ti la care se refer�
art. 145, la �ntruniri publice ori �n localuri de alegeri, se pedepseste cu
�nchisoare de la 5 la 15 ani.
Tentativa se pedepseste.
Art.
2791. - Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor
materii radioactive
Primirea,
detinerea, folosirea, cererea, modificarea, �nstr�inarea, dispersarea,
expunerea, transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor a altor
materii radioactive, precum si orice alte operatiuni privind circulatia
acestora, f�r� drept, se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 10 ani si
interzicerea unor drepturi.
Dac� faptele prev�zute �n alin. 1 au produs pericol public, au
avut vreuna dintre urm�rile ar�tate �n art. 181 sau 182 ori au cauzat o
pagub� material�, pedeapsa este �nchisoarea de la 4 la
12 ani si interzicerea unor drepturi.
Sustragerea
ori distrugerea materialelor nucleare sau a altor
materii radioactive se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 15 ani si
interzicerea unor drepturi.
Dac� faptele prev�zute �n alin. 3 au produs
pericol public sau au avut vreuna dintre urm�rile ar�tate �n art. 181 sau 182,
pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
�n cazul �n care faptele prev�zute �n alin. 1 si
3 au avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este �nchisoarea de la 10 la
20 de ani si interzicerea unor drepturi, iar dac� s-a
produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este detentiunea pe
viat� sau �nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Amenintarea, adresat� unui stat, unei organizatii
internationale sau unei persoane fizice ori juridice, cu folosirea materialelor
nucleare sau a altor materii radioactive, �n scopul de a provoca v�t�marea
corporal� sau moartea unor persoane ori pagube materiale, se pedepseste cu
�nchisoare de la 3 la 12 ani.
Dac� fapta prev�zut� �n alin. 6 este conditionat�
de �ndeplinirea sau ne�ndeplinirea unui act sau c�nd prin amenintare, sub orice
form�, se pretinde a se da ori a se preda materiale nucleare sau alte materii
radioactive, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15
ani si interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseste.
Art. 280. - Nerespectarea regimului materialelor
explozive
Producerea, experimentarea, prelucrarea,
detinerea, transportul sau folosirea materiilor explozive sau orice alte
operatiuni privind aceste materii f�r� drept se pedepsesc cu �nchisoare de la 3
la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Sustragerea materiilor explozive se pedepseste cu
�nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor
drepturi. C�nd faptele prev�zute �n alin. 1 si 2 privesc o cantitate mai mare
de 1 kg echivalent trotil sau c�nd cantitatea de exploziv este �nsotit� de
materiale de initiere, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 20 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Faptele prev�zute �n alin. 1 si 2, dac� au produs
pericol public sau au avut vreuna dintre urm�rile ar�tate �n art. 181 sau 182,
se pedepsesc cu �nchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� si fapta prev�zut� �n alin. 1, dac� a
cauzat o pagub� material�.
�n cazul �n care faptele prev�zute �n alineatele
precedente au avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este �nchisoarea de
la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, iar dac� s-a
produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este detentiunea pe
viat� sau �nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Amenintarea, adresat� unui stat, unei organizatii
internationale sau unei persoane fizice sau juridice, cu folosirea materiilor
explozive �n scopul de a provoca v�t�marea corporal� sau moartea unor persoane
ori pagube materiale se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la
12 ani.
Fapta de amenintare cu
folosirea materiilor explozive, s�v�rsit� �n conditiile ar�tate �n art. 2791 alin. 7, se sanctioneaz� cu pedeapsa prev�zut� �n acel
alineat.
Tentativa se pedepseste.
Art. 2801. - Nerespectarea regimului de ocrotire al unor bunuri
�nstr�inarea, ascunderea sau orice alt� fapt�
prin care se pricinuieste pierderea pentru patrimoniul cultural national sau
pentru fondul arhivistic national a unui bun care potrivit legii, face parte
din acel patrimoniu sau fond, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.
Dac� pierderea bunului pentru patrimoniul sau
pentru fondul prev�zut �n alineatul precedent a fost pricinuit� prin s�v�rsirea
unei fapte care constituie prin ea �ns�si o alt� infractiune, pedeapsa este cea
prev�zut� de lege pentru infractiunea s�v�rsit�, al c�rei maxim se majoreaz� cu
3 ani.
Fapta prev�zut� �n alin. 1 nu se pedepseste, iar
�n cazul faptelor prev�zute �n alin. 2 pedeapsa nu se majoreaz�, dac� �nainte
ca hot�r�rea s� fi r�mas definitiv�, f�ptuitorul �nl�tur� rezultatul
infractiunii f�c�nd ca bunul s� reintre �n acel patrimoniu sau fond.
Art. 281. - Exercitarea f�r� drept a unei
profesii
Exercitarea f�r� drept a unei profesii sau a
oric�rei alte activit�ti pentru care legea cere autorizatie, ori exercitarea
acestora �n alte conditii dec�t cele legale, dac� legea special� prevede c�
s�v�rsirea unor astfel de fapte se sanctioneaz� potrivit legii penale, se
pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la 1 an sau cu
amend�.
Art. 2811. - Nerespectarea regimului transportului rutier
public
Efectuarea transportului rutier public f�r� licent� de transport, f�r�
licent� de executie pentru vehicul sau f�r� licent� de executie pentru traseu,
dup� caz, ori cu licente cu valabilitatea expirat� se pedepseste cu �nchisoare
de la o lun� la un an sau amend�.
Persoana care dispune efectuarea transportului rutier public �n
conditiile prev�zute la alin. 1 sau consimte la efectuarea acestuia se
pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani ori amend�.
Eliberarea, cu stiint�, a unei licente de transport rutier public, a
unei licente de executie pentru vehicul sau a unei licente de executie pentru
traseu, f�r� respectarea legii, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3
ani.
INFRACTIUNI DE FALS
Capitolul I
FALSIFICAREA DE MONEDE, TIMBRE
SAU DE ALTE VALORI
Art. 282
- Falsificarea de monede sau de alte valori
Falsificarea de moned� metalic�, moned� de
h�rtie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru
efectuarea pl�tilor, emise de institutia bancar� ori de alte institutii de
credit competente, sau falsificarea oric�ror alte titluri ori valori
asem�n�toare, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la
12 ani si interzicerea unor drepturi.
Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� punerea �n
circulatie, �n orice mod, a valorilor falsificate ar�tate �n alineatul
precedent, sau detinerea lor �n vederea punerii �n circulatie.
Dac� faptele prev�zute �n alineatele precedente
ar fi putut cauza o pagub� important� sistemului financiar, pedeapsa este
�nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor
drepturi, iar dac� au cauzat o pagub� important� sistemului financiar, pedeapsa
este �nchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseste.
Art. 283. - Falsificarea de timbre
Falsificarea de timbre, m�rci postale, plicuri
postale, c�rti postale, bilete ori foi de c�l�torie sau transport, cupoane
r�spuns international, ori punerea �n circulatie a unor astfel de valori
falsificate, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la
5 ani.
Tentativa se pedepseste.
Art. 284. - Falsificarea de valori str�ine
Dispozitiile cuprinse �n acest capitol se aplic�
si �n cazul c�nd infractiunea priveste monede sau timbre ale altor state ori
alte valori str�ine.
Art. 285. - Detinerea de instrumente �n vederea
falsific�rii de valori
Fabricarea ori detinerea de instrumente sau
materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor
enumerate �n art. 282-284 se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Art. 2851. - Sanctionarea persoanei
juridice
Dac� una dintre faptele prev�zute �n art. 282-285
a fost s�v�rsit� de o persoan� juridic�, pe l�ng� pedeapsa amenzii se aplic� si
pedeapsa complementar� a dizolv�rii persoanei juridice sau a suspend�rii
activit�tii ori a uneia dintre activit�tile persoanei juridice, dup� caz.
Capitolul II
FALSIFICAREA INSTRUMENTELOR DE AUTENTIFICARE SAU DE MARCARE
Art. 286. - Falsificarea instrumentelor oficiale
Falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a
unui instrument de marcare de care se folosesc unit�tile la care se refer� art.
145 se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Tentativa se pedepseste.
Folosirea instrumentelor oficiale false
Art. 287. - Folosirea instrumentelor false
ar�tate, �n art. 286 se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani.
Folosirea f�r� drept a unui sigiliu ori a unei
stampile cu stema t�rii se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend�.
Capitolul III
FALSURI �N �NSCRISURI
Art. 288. - Falsul material �n �nscrisuri
oficiale
Falsificarea unui �nscris oficial prin
contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui �n orice mod,
de natur� s� produc� consecinte juridice, se pedepseste cu �nchisoare de la 3
luni la 3 ani.
Falsul prev�zut �n alineatul precedent, s�v�rsit
de un functionar �n exercitiul atributiilor de serviciu, se pedepseste cu
�nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Sunt asimilate cu �nscrisurile oficiale biletele,
tichetele sau orice alte imprimate produc�toare de consecinte juridice.
Tentativa se pedepseste.
Art. 289. � Falsul intelectual
Falsificarea unui �nscris oficial cu prilejul
�ntocmirii acestuia, de c�tre un functionar aflat �n exercitiul atributiilor de
serviciu, prin atestarea unor fapte sau �mprejur�ri necorespunz�toare
adev�rului ori prin omisiunea cu stiint� de a insera unele date sau
�mprejur�ri, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la
5 ani.
Tentativa se pedepseste.
Art. 290. - Falsul �n �nscrisuri sub semn�tur�
privat�
Falsificarea unui �nscris sub semn�tur� privat�
prin vreunul din modurile ar�tate �n art. 288, dac� f�ptuitorul foloseste
�nscrisul falsificat ori �l �ncredinteaz� altei persoane spre folosire, �n
vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu �nchisoare de la
3 luni la 2 ani sau cu amend�.
Tentativa se pedepseste.
Art. 291. - Uzul de fals
Folosirea unui �nscris oficial ori sub semn�tur�
privat�, cunosc�nd c� este fals, �n vederea producerii unei consecinte
juridice, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani c�nd �nscrisul este
oficial, si cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amend� c�nd �nscrisul este sub semn�tur� privat�.
Art. 292. - Falsul �n declaratii
Declararea necorespunz�toare adev�rului, f�cut�
unui organ sau institutii de stat ori unei alte unit�ti dintre cele la care se
refer� art. 145, �n vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine
sau pentru altul, atunci c�nd, potrivit legii ori �mprejur�rilor, declaratia
f�cut� serveste pentru producerea acelei consecinte, se pedepseste cu
�nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend�.
Art. 293. - Falsul privind identitatea
Prezentarea sub o identitate fals� ori atribuirea
unei asemenea identit�ti altei persoane, pentru a induce sau a mentine �n
eroare un organ sau o institutie de stat sau o alt� unitate dintre cele la care
se refer� art. 145, �n vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine
ori pentru altul, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la
3 ani.
Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� �ncredintarea
unui �nscris care serveste pentru dovedirea st�rii civile ori pentru legitimare
sau identificare spre a fi folosit f�r� drept.
Art. 294. - Falsul prin folosirea emblemei
Crucii Rosii
Folosirea f�r� drept a emblemei sau folosirea
denumirii de crucea rosie ori a unei denumiri asimilate acesteia, precum si
folosirea oric�rui semn sau oric�rei denumiri care constituie o imitatie a
vreunei asemenea embleme ori denumiri, dac� fapt� a cauzat pagube materiale, se
pedepsesc cu �nchisoare de la o lun� la 1 an sau cu
amend�.
Dac� fapta se s�v�rseste �n timp de r�zboi,
pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 5 ani.
INFRACTIUNI LA REGIMUL
STABILIT PENTRU ANUMITE ACTIVIT�TI ECONOMICE
Art.
295. -Specula
S�v�rsirea
uneia dintre urm�toarele fapte:
a)
cump�rarea �n scop de rev�nzare a produselor industriale
sau agricole care potrivit dispozitiilor legale nu pot face obiectul comertului
particular;
b)
cump�rarea de produse industriale sau agricole, �n
scop de prelucrare �n vederea rev�nz�rii, dac� ceea ce ar rezulta din
prelucrare nu poate face, potrivit dispozitiilor legale, obiectul comertului
particular,
c) - Abrogat
d) - Abrogat
se pedepseste cu �nchisoare de
la 6 luni la 5 ani.
Dispozitiile de la lit. c si d ale art. 295 au fost abrogate prin art. 8 din Legea
nr. 12 din 6 august 1990 publicat� �n M. Of. nr. 97
din 8 august 1990, modificat� si republicat� �n M. Of. nr.
133 din 20 iunie 1991.
Art. 296. - �nsel�ciunea la m�sur�toare
�nselarea prin folosirea unui instrument de
m�surat inexact ori prin folosirea frauduloas� a unui instrument de m�surat
exact se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 5
ani.
Tentativa se pedepseste.
Art. 297. - �nsel�ciunea cu privire la calitatea
m�rfurilor
Falsificarea ori substituirea de m�rfuri sau
orice alte produse, precum si expunerea spre v�nzare sau v�nzarea de asemenea
bunuri, cunosc�nd c� sunt falsificate ori substituite, se pedepsesc cu
�nchisoare de la unu la 7 ani.
Dac� m�rfurile sau produsele au devenit, prin
falsificare sau substituire, v�t�m�toare s�n�t�tii, sunt aplicabile
dispozitiile art. 313.
Tentativa se pedepseste.
Art. 298. - Divulgarea secretului economic
Divulgarea unor date sau informatii care nu sunt
destinate publicit�tii, de c�tre cel care le cunoaste datorit� atributiilor de
serviciu, dac� fapta este de natur� s� produc� pagube, se pedepseste cu
�nchisoare de la 2 la 7 ani.
Dac� fapta prev�zut� �n alineatul precedent este
s�v�rsit� de alt� persoan�, oricare ar fi modul prin
care a ajuns s� cunoasc� datele sau informatiile, pedeapsa este �nchisoarea de
la 6 luni la 5 ani.
Art. 299. - Contrafacerea obiectului unei
inventii
Contrafacerea sau folosirea, f�r� drept, a
obiectului unei inventii se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend�.
Art. 300. - Punerea �n circulatie a produselor
contraf�cute
Punerea �n circulatie a produselor realizate ca
urmare a contrafacerii sau folosirii f�r� drept a obiectului unei inventii se
pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani.
Art. 301. - Concurenta neloial�
Fabricarea ori punerea �n circulatie a produselor
care poart� denumiri de origine ori indicatii de provenient� false, precum si
aplicarea pe produsele puse �n circulatie de mentiuni false privind brevetele
de inventii, ori folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor
organizatiilor de comert ori industriale, �n scopul de a induce �n eroare pe
beneficiari, se pedepsesc cu �nchisoare de la o lun� la 2 ani sau cu
amend�.
Art. 302. - Nerespectarea dispozitiilor privind
operatii de import sau de export
Efectuarea, f�r� autorizatie, a oric�ror acte sau
fapte care potrivit dispozitiilor legale sunt considerate operatiuni de import,
export sau tranzit, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la
7 ani si confiscarea partial� a averii.
Art. 3021. - Deturnarea de fonduri
Schimbarea destinatiei fondurilor b�nesti sau a
resurselor materiale, f�r� respectarea prevederilor legale, dac� fapta a cauzat
o perturbare a activit�tii economico-financiare sau a produs o pagub� unui
organ ori unei institutii de stat sau unei alte unit�ti dintre cele la care se
refer� art. 145, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la
5 ani.
Dac� fapta prev�zut� la
alin. 1 a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 3022. - Nerespectarea
dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri
Efectuarea oric�ror operatiuni de import de
deseuri ori reziduuri de orice natur� sau de alte m�rfuri periculoase pentru
s�n�tatea populatiei, pentru mediul �nconjur�tor, precum si introducerea, �n
orice mod, sau tranzitarea acestora pe teritoriul t�rii, f�r� respectarea
dispozitiilor legale, se pedepseste cu �nchisoarea de la 2 la
7 ani.
Dac� faptele prev�zute �n alineatul precedent au
pus �n pericol s�n�tatea sau integritatea corporal� a unui num�r mare de
persoane, au avut vreuna dintre urm�rile ar�tate �n
art. 182 ori au cauzat o pagub� material� important�, pedeapsa este �nchisoarea
de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar �n cazul �n care s-a
produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei
nationale, pedeapsa este �nchisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi.
Tentativa se pedepseste.
INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE
UNOR RELATII PRIVIND CONVIETUIREA SOCIAL�
Capitolul I
INFRACTIUNI CONTRA FAMILIEI
Art. 303. - Bigamia
�ncheierea unei noi c�s�torii de c�tre o persoan�
c�s�torit� se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5
ani.
Persoana nec�s�torit� care se c�s�toreste cu o
persoan� pe care o stie c�s�torit� se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Faptele prev�zute �n prezentul articol nu se
sanctioneaz� dac� prima sau cea de-a doua c�s�torie este declarat� nul� pentru
alt motiv dec�t bigamia.
Art. 304. - Adulterul - Abrogat
Art. 305. - Abandonul de familie
S�v�rsirea de c�tre persoana care are obligatia
legal� de a �ntretine, fat� de cel �ndrept�tit la �ntretinere,
a uneia dintre urm�toarele fapte:
a) p�r�sirea, alungarea sau l�sarea f�r� ajutor,
expun�ndu-l la suferinte fizice sau morale;
b) ne�ndeplinirea cu rea-credint� a obligatiei de
�ntretinere prev�zute de lege;
c) neplata cu rea-credint�, timp de 2 luni, a
pensiei de �ntretinere stabilit� pe cale judec�toreasc�, se pedepseste, �n
cazurile prev�zute la lit. a) si b) cu �nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend�, iar �n cazul prev�zut la lit. c), cu
�nchisoare de la unu la 3 ani sau cu amend�.
Actiunea penal� se pune �n miscare la pl�ngerea
prealabil� a persoanei v�t�mate.
�mp�carea p�rtilor �nl�tur� r�spunderea penal�.
Dac�
p�rtile nu s-au �mp�cat, dar �n cursul judec�tii inculpatul �si �ndeplineste
obligatiile, instanta, �n cazul c�nd stabileste vinov�tia pronunt� �mpotriva
inculpatului o condamnare cu suspendarea conditionat� a execut�rii pedepsei,
chiar dac� nu sunt �ndeplinite conditiile prev�zute �n art. 81.
Revocarea suspend�rii conditionate nu are loc
dec�t �n cazul c�nd, �n cursul termenului de �ncercare, condamnatul s�v�rseste
din nou infractiunea de abandon de familie.
Art. 306. - Relele tratamente aplicate minorului
Punerea �n primejdie grav�, prin m�suri sau
tratamente de orice fel, a dezvolt�rii fizice, intelectuale sau morale a
minorului, de c�tre p�rinti sau de orice persoan� c�reia minorul i-a fost
�ncredintat spre crestere si educare, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 15
ani si interzicerea unor drepturi.
Art.
307. - Nerespectarea m�surilor privind �ncredintarea minorului
Retinerea
de c�tre un p�rinte a copilului s�u minor, f�r�
consimt�m�ntul celuilalt p�rinte sau al persoanei c�reia i-a fost �ncredintat
minorul potrivit legii, se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la 3 luni sau
cu amend�.
Cu
aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� fapta persoanei c�reia i s-a
�ncredintat minorul prin hot�r�re judec�toreasc�, spre crestere si educare, de
a �mpiedica �n mod repetat pe oricare dintre p�rinti s� aib� leg�turi personale
cu minorul, �n conditiile stabilite de p�rti sau de c�tre organul competent.
Actiunea penal� se pune �n miscare la pl�ngerea
prealabil� a persoanei v�t�mate.
�mp�carea p�rtilor �nl�tur� r�spunderea penal�.
Capitolul II
INFRACTIUNI CONTRA S�N�T�TII
PUBLICE
Art. 308. - Z�d�rnicirea combaterii bolilor
Nerespectarea m�surilor privitoare la prevenirea
sau combaterea bolilor molipsitoare, dac� a avut ca urmare r�sp�ndirea unei
asemenea boli, se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la
2 ani sau cu amend�.
Art. 309. - Contaminarea veneric� si transmiterea
sindromului imunodeficitar dob�ndit
Transmiterea unei boli venerice prin raport
sexual, prin relatii sexuale �ntre persoane de acelasi sex sau prin acte de
perversiune sexual�, de c�tre o persoan� care stie c� sufer� de o astfel de
boal�, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.
Transmiterea sindromului imundeficitar dob�ndit -
SIDA - de c�tre o persoan� care stie c� sufer� de aceast� boal� se pedepseste
cu �nchisoare de la 5 la 15 ani.
Instanta de judecat� va dispune m�sura de
sigurant� a oblig�rii la tratament medical.
Art. 3091. - Sustragerea de la
tratament medical
Sustragerea de la executarea m�surii de sigurant�
a oblig�rii la tratament medical, �n cazul infractiunii de contaminare
veneric�, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 1 an
sau cu amend�.
Art. 310. - R�sp�ndirea bolilor la animale sau la
plante
Nerespectarea m�surilor privitoare la prevenirea
sau combaterea bolilor molipsitoare la animale sau plante ori a d�un�torilor,
dac� a avut ca urmare r�sp�ndirea unei asemenea boli ori a d�un�torilor, sau
alte urm�ri grave, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu
amend�.
Art. 311. - Infectarea apei
Infectarea prin orice mijloace a surselor sau
retelelor de ap�, dac� este d�un�toare s�n�t�tii oamenilor, animalelor sau
plantelor, se pedepseste cu �nchisoare de la 6luni la
4 ani sau cu amend�.
Art. 312. � Traficul de stupefiante - Abrogat
Art. 313. - Falsificarea de alimente sau alte
produse
Prepararea de alimente ori b�uturi falsificate,
alterate sau interzise consumului, v�t�m�toare s�n�t�tii, expunerea spre
v�nzare sau v�nzarea unor astfel de alimente sau b�uturi, cunosc�nd c� sunt
falsificate sau alterate ori interzise consumului, se pedepsesc cu �nchisoare
de la 3 la 10 ani.
Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� falsificarea
sau substituirea altor m�rfuri sau produse, dac� prin falsificare sau
substituire acestea au devenit v�t�m�toare s�n�t�tii.
Punerea �n consum public de carne sau produse din
carne, provenite din t�ieri de animale sustrase controlului veterinar, dac� a
avut ca urmare �mboln�virea unei persoane, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani, iar dac� a avut ca urmare moartea, pedeapsa este
�nchisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Dac� prin faptele
prev�zute �n alin. 1 sau 2 s-au produs v�t�m�ri uneia sau mai multor persoane
care necesit� pentru vindecare �ngrijiri medicale de cel mult 20 de zile,
pedeapsa este �nchisoarea de la 4 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, iar
dac� necesit� �ngrijiri medicale de cel mult 60 de zile, pedeapsa este
�nchisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea unor
drepturi.
�n cazul �n care prin
faptele prev�zute �n alin. 1 sau 2 s-au produs v�t�m�ri uneia sau mai multor
persoane care necesit� pentru vindecare mai mult de 60 de zile de �ngrijiri
medicale ori vreuna din consecintele prev�zute �n art. 182 alin.
1, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 15 ani si
interzicerea unor drepturi, iar dac� a avut ca urmare moartea, pedeapsa este
�nchisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Tentativa infractiunilor
prev�zute la alin. 1 si 2 se pedepseste.
Capitolul III
INFRACTIUNI PRIVITOARE LA ASISTENTA CELOR �N PRIMEJDIE
Art. 314. - Punerea �n primejdie a unei persoane
�n neputint� de se �ngriji
P�r�sirea, alungarea sau l�sarea f�r� ajutor, �n
orice mod, a unui copil sau a unei persoane care nu are putinta de a se
�ngriji, de c�tre acela care o are sub paz� sau �ngrijire, pun�ndu-i �n pericol
iminent viata, s�n�tatea sau integritatea corporal�, se pedepsesc cu �nchisoare
de la unu la 3 ani.
Este ap�rat� de pedeaps� persoana care, dup�
s�v�rsirea faptei, �si reia de bun�-voie �ndatoririle.
Art. 315. - L�sarea f�r� ajutor
Omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a
�nstiinta autoritatea, de c�tre cel care a g�sit o persoan� a c�rei viat�,
s�n�tate sau integritate corporal� este �n primejdie si care este lipsit� de
putinta de a se salva, se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la un an sau cu
amend�.
Art. 316. � L�sarea f�r� ajutor prin omisiune de �nstiintare
Ne�nstiintarea autorit�tii de c�tre cel ce
g�seste o persoan� abandonat� sau pierdut�, care are nevoie de ajutor, fiindu-i
pus� �n pericol viata, s�n�tatea ori integritatea corporal�, se pedepseste cu
�nchisoare de la o lun� la 6 luni sau cu amend�.
Capitolul IV
ALTE INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELATII
PRIVIND CONVIETUIREA SOCIAL�
Art. 317. - Instigarea la discriminare
Instigarea la ur� pe temei de ras�,
nationalitate, etnie, limb�, religie, gen, orientare sexual�, opinie,
apartenent� politic�, convingeri, avere, origine social�, v�rst�, dizabilitate,
boal� cronic� necontagioas� sau infectie HIV/SIDA se pedepseste cu �nchisoare
de la 6 luni la 3 ani sau cu amend�.
Art. 318. - �mpiedicarea libert�tii cultelor
�mpiedicarea sau tulburarea libert�tii de
exercitare a vreunui cult religios, care este organizat si functioneaz�
potrivit legii, se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la 6 luni sau cu
amend�.
Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� fapta de a
obliga o persoan�, prin constr�ngere, s� participe la serviciile religioase ale
vreunui cult, sau s� �ndeplineas� un act religios legat de exercitarea unui
cult.
Art. 319. - Profanarea de morminte
Profanarea prin orice mijloace a unui morm�nt, a
unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru, se pedepseste cu
�nchisoare de la 3 luni la 3 ani.
Art. 320. - Tulburarea folosintei locuintei
Fapta prin care se tulbur� �n mod repetat
folosinta locuintei locatarilor dintr-un imobil, ori prin care se �mpiedic�
normala folosint� a locuintei, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend�.
Actiunea penal� se pune �n miscare la pl�ngerea
prealabil� a persoanei v�t�mate.
�mp�carea p�rtilor �nl�tur� r�spunderea penal�.
Art. 321. - Ultrajul contra bunelor moravuri si
tulburarea linistii publice
Fapta persoanei care, �n public, s�v�rseste acte
sau gesturi, profereaz� cuvinte ori expresii, sau se ded� la orice alte
manifest�ri prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal
public ori se tulbur�, �n alt mod,
linistea si ordinea public�, se pedepseste cu �nchisoare de la 1 la 5 ani.
Dac� prin fapta prev�zut� �n alin. 1 s-au
tulburat grav linistea si ordinea public�, pedeapsa este �nchisoarea de la 2 la 7 ani.
Art. 322. - �nc�ierarea
Participarea la o �nc�ierare �ntre mai multe
persoane se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la 6 luni sau cu
amend�.
Dac� �n cursul �nc�ier�rii s-a cauzat o v�t�mare
grav� integrit�tii corporale sau s�n�t�tii unei persoane, cel care a s�v�rsit
aceast� fapt� se pedepseste pentru infractiunea s�v�rsit�, al c�rei maxim se
reduce cu un an. Ceilalti participanti la �nc�ierare se pedepsesc cu pedeapsa
prev�zut� �n alin. 1.
�n cazul prev�zut �n alin. 2, dac� nu se cunoaste
care dintre participanti au s�v�rsit faptele ar�tate �n acel alineat, se aplic�
tuturor �nchisoarea de la 6 luni la 5 ani, c�nd s-a
cauzat v�t�marea integrit�tii corporale sau s�n�t�tii. �n cazul �n care s-a
cauzat moartea, pedeapsa este �nchisoarea de la 3 la
15 ani.
Nu se pedepseste cel care a fost prins �n
�nc�ierare �mpotriva vointei sale, sau care a �ncercat s� despart� pe altii, s�
resping� un atac ori s� apere pe altul.
Art. 323. - Asocierea pentru s�v�rsirea de infractiuni
Fapta de a se asocia sau de a initia constituirea
unei asocieri �n scopul s�v�rsirii uneia sau mai multor infractiuni, altele
dec�t cele ar�tate �n art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice form� a
unei astfel de asocieri, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 15 ani, f�r� a
se putea dep�si pedeapsa prev�zut� de lege pentru infractiunea ce intr� �n scopul asocierii.
Dac� fapta de asociere a fost urmat� de
s�v�rsirea unei infractiuni, se aplic� celor care au s�v�rsit infractiunea
respectiv� pedeapsa pentru acea infractiune, �n concurs cu pedeapsa prev�zut�
�n alin. 1.
Nu se pedepsesc persoanele prev�zute �n alin. 1,
care denunt� autorit�tilor asocierea mai �nainte de a fi fost descoperit� si de
a se fi �nceput s�v�rsirea infractiunii care intr� �n scopul asocierii.
Art. 324. - Instigarea public� si apologia
infractiunilor
Fapta de a �ndemna publicul prin grai, scris sau
prin orice alte mijloace, de a nu respecta legile, ori de a s�v�rsi fapte ce
constituie infractiuni, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 3 ani, f�r�
a se putea dep�si pedeapsa prev�zut� de lege pentru infractiunea la s�v�rsirea
c�reia s-a instigat.
Dac� fapta prev�zut� �n alin. 1 este s�v�rsit� de
un functionar public care �ndeplineste o functie ce
implic� exercitiul autorit�tii de stat ori de c�tre o persoan� din cele
prev�zute �n art. 160, pedeapsa este �nchisoarea de la unu la
5 ani, f�r� a se putea dep�si pedeapsa maxim� prev�zut� de lege pentru
infractiunea la s�v�rsirea c�reia s-a instigat.
Dac� instigarea public� a
avut ca urmare s�v�rsirea infractiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea
prev�zut� de lege pentru acea infractiune.
Purtarea �n public a
unei uniforme, embleme, insigne sau altor asemenea semne distinctive
neautorizate, �n scopurile ar�tate �n alin. 1, se pedepseste cu �nchisoare de
la 3 luni la 3 ani.
Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� l�udarea �n
public a celor care au s�v�rsit infractiuni sau a infractiunilor s�v�rsite de
acestia.
Art. 325. - R�sp�ndirea de materiale obscene
Fapta de a vinde sau r�sp�ndi, precum si de a
confectiona ori detine, �n vederea r�sp�ndirii obiecte, desene, scrieri sau
alte materiale cu caracter obscen, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amend�.
Art. 326. - Cersetoria
Fapta persoanei care, av�nd capacitatea de a
munci, apeleaz� �n mod repetat la mila publicului, cer�nd ajutor material, se
pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la 3 ani.
Art. 327. - Vagabondajul - Abrogat
Art. 328. - Prostitutia
Fapta persoanei care �si procur� mijloacele de
existent� sau principalele mijloace de existent�, practic�nd �n acest scop
raporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseste cu �nchisoare de la 3
luni la 3 ani.
Art. 329. - Proxenetismul
�ndemnul ori �nlesnirea practic�rii prostitutiei
sau tragerea de foloase de pe urma practic�rii prostitutiei de c�tre o
persoan�, se pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani
si interzicerea unor drepturi.
Recrutarea unei persoane pentru prostitutie ori
traficul de persoane �n acest scop, precum si constr�ngerea la prostitutie se
pedepsesc cu �nchisoarea de la 3 la 10 ani si
interzicerea unor drepturi.
Dac� fapta prev�zut� �n alin. 1 sau 2 este
s�v�rsit� fat� de un minor sau prezint� un alt caracter grav, pedeapsa este
�nchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor
drepturi.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au
servit sau au fost destinate s� serveasc�, direct sau indirect, la comiterea
infractiunii prev�zute �n alin. 1 si 3 si cele care au fost dob�ndite prin
s�v�rsirea acesteia se confisc�, iar dac� acestea nu se g�sesc, condamnatul
este obligat la plata echivalentului lor �n bani.
Tentativa se pedepseste.
Art. 330. - Jocul de noroc
Organizarea sau �ng�duirea jocurilor de noroc
pentru public, f�r� autorizare, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend�.
Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� organizarea
sau �ng�duirea �n mod obisnuit a jocurilor de noroc, �ntr-o cas� particular�,
�n scopul de a realiza foloase materiale.
INFRACTIUNI CONTRA CAPACIT�TII
DE AP�RARE A ROM�NIEI
Capitolul I
INFRACTIUNI S�V�RSITE DE
MILITARI
Sectiunea I
Infractiuni contra ordinii si
disciplinei militare
Art. 331. - Absenta nejustificat�
Absenta nejustificat� de la unitate sau serviciu,
care a dep�sit 24 ore dar nu mai mult de 3 zile, a militarului �n termen sau
concentrat, p�n� la gradul de sergent inclusiv, se pedepseste cu �nchisoare de
la 3 luni la 1 an.
Pedeapsa aplicat� militarului �n termen se
execut� �ntr-o �nchisoare militar�.
�n timp de r�zboi, absenta nejustificat� a
oric�rui militar de la unitate sau serviciu, care a dep�sit 4 ore dar nu mai
mult de 24 ore, se pedepseste cu �nchisoare de la unu la
5 ani.
Art. 332. � Dezertarea
Absenta nejustificat� de la unitate sau serviciu,
care dep�seste 3 zile, a oric�rui militar, se pedepseste cu �nchisoare de la
unu la 7 ani.
�n timp de r�zboi, absenta nejustificat� a
oric�rui militar de la unitate sau serviciu, care a dep�sit 24 ore, se
pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 12 ani.
Art. 333. - C�lcarea de consemn
C�lcarea regulilor serviciului de gard�, de paz�,
de �nsotire sau de securitate, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la 1 an.
Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� si p�r�sirea
comenzii sau oric�rui alt post de c�tre militar.
C�lcarea consemnului de c�tre santinela aflat� �n
serviciu de gard� sau de paz� pe l�ng� depozitele de armament, munitii sau
materiale explozive, la frontier� ori �n alte posturi de un deosebit interes
militar sau de stat, ori dac� fapta ar fi putut avea urm�ri grave, se
pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.
Faptele de mai sus s�v�rsite �n timp de r�zboi se
pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 12 ani.
Art. 334. - Insubordonarea
Refuzul de a executa un ordin cu privire la
�ndatoririle de serviciu se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 2 ani.
Dac� fapta este s�v�rsit� de un ofiter, de un
maistru militar sau subofiter, de un militar angajat, de doi sau mai multi
militari �mpreun� ori �n fata trupei adunate sau dac� fapta are urm�ri grave,
pedeapsa este �nchisoarea de la unu la 5 ani.
�n timp de r�zboi, pedeapsa pentru fapta
prev�zut� �n alin. 1 este �nchisoarea de la 2 la 7 ani, iar pentru fapta
prev�zut� �n alin. 2 de la 3 la 12 ani.
Art. 335. - Lovirea superiorului
Lovirea superiorului de c�tre inferior sau a
sefului de c�tre subordonat se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la un an.
Dac� fapta prev�zut� �n alin. 1 a fost s�v�rsit�
�n timp de r�zboi, maximul pedepsei se sporeste cu 2 ani.
Art. 336. - Lovirea inferiorului
Lovirea inferiorului sau subordonatului de c�tre
un superior sau sef se pedepseste cu �nchisoare de la o lun� la un an.
Dispozitiile alin. 1 nu se aplic� �n timp de
r�zboi, dac� fapta a fost determinat� de o necesitate militar�.
Art.
337. - Punerea �n miscare a actiunii penale
Actiunea penal� pentru infractiunile prev�zute �n
art. 331-334 se pune �n miscare numai la sesizarea comandantului.
Sectiunea II
Infractiuni pe c�mpul de lupt�
Art. 338. - Capitularea
Predarea �n m�inile inamicului de c�tre comandant
a fortelor militare pe care le comand�, l�sarea �n m�inile dusmanului,
distrugerea sau aducerea �n stare de ne�ntrebuintare de c�tre comandant a
mijloacelor de lupt� sau a altor mijloace necesare pentru purtarea r�zboiului,
f�r� ca aceast s� fi fost determinat� de conditiile de lupt�, se pedepsesc cu
detentiunea pe viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepseste.
Art. 339. - P�r�sirea c�mpului de lupt�
P�r�sirea c�mpului de lupt� sau refuzul de a
actiona, s�v�rsite �n timpul luptei, ori predarea �n captivitate sau s�v�rsirea
altor asemenea fapte de natur� a servi cauza dusmanului, se pedepseste cu
detentiunea pe viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea
unor drepturi.
Tentativa se pedepseste.
Sectiunea III
Infractiuni specifice aviatiei
si marinei militare
Art. 340. - Zborul neautorizat
Zborul cu o aeronav� apartin�nd fortelor armate
ale statului rom�n, f�r� prealabila autorizare, precum si nerespectarea
regulilor de zbor, dac� prin aceasta se pericliteaz� securitatea zborului �n
spatiul aerian sau a aeronavei, se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 luni la 2 ani.
Dac� fapta prev�zut� �n alineatul precedent a
cauzat urm�ri grave, pedeapsa este �nchisoarea de la 1 la 5 ani, iar dac� a
cauzat un dezastru, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la
15 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 341. - P�r�sirea navei
P�r�sirea unei nave militare �n caz de naufragiu
de c�tre comandant, mai �nainte de a-si fiexercitat p�n� la cap�t �ndatoririle
de serviciu, precum si de c�tre orice persoan� ce face parte din echipajul
navei, f�r� ordinul comandantului, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Aceeasi fapt� s�v�rsit� �n timp de r�zboi se
pedepseste cu detentiunea pe viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Art. 342. - P�r�sirea comenzii
P�r�sirea comenzii de c�tre comandantul unei nave
sau al unei grup�ri de nave militare, �n situatii ce
ar fi putut periclita nava sau navele militare ori echipajul acestora, se
pedepseste cu �nchisoare de la 2 la 7 ani.
�n cazul �n care p�r�sirea comenzii s-a s�v�rsit
�n timpul luptei, de c�tre comandantul unei nave sau al unei grup�ri de nave
militare, pedeapsa este detentiunea pe viat� sau �nchisoarea de la 15 la 25 de
ani si interzicerea unor drepturi.
Art.
343. - Neluarea m�surilor necesare �n operatiile navale
Fapta
comandantului unei nave militare sau grup�ri de nave militare care f�r� a fi
fost oprit prin vreun ordin sau f�r� a fi fost �mpiedicat de misiunea special�
pe care o avea, nu ia m�surile necesare s� atace, s� lupte �mpotriva
dusmanului, s� ajute o nav� a statului rom�n sau a unei t�ri aliate urm�rit� de
dusman ori angajat� �n lupt�, sau nu ia m�surile necesare pentru a distruge un
convoi dusman, ori nu urm�reste navele de r�zboi sau comerciale ale dusmanului,
se pedepseste cu detentiunea pe viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de
ani si interzicerea unor drepturi.
Art.
344. � Cobor�rea pavilionului
Cobor�rea
pavilionului �n timpul luptei, �n scopul de a servi cauza dusmanului, s�v�rsit�
de c�tre comandantul unei nave militare sau al unei grup�ri de nave militare,
precum si de c�tre orice alt� persoan� ambarcat� se pedepseste cu detentiunea
pe viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art.
345. - Coliziunea
Fapta
comandantului unei nave militare sau a oric�rei persoane aflate la bordul
navei, prin care s-a cauzat, din culp�, o coliziune sau punerea pe uscat a
navei, dac� fapta a avut ca urmare avarierea grav� a navei sau alte urm�ri
grave, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
�n
cazul �n care fapta prev�zut� �n alineatul precedent a fost s�v�rsit� cu
intentie, pedeapsa este �nchisoarea de la 5 la 20 de
ani si interzicerea unor drepturi.
�n timp de r�zboi, fapta prev�zut� �n alin. 2 se
pedepseste cu detentiunea pe viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi.
Art. 346. - Sanctionarea tentativei
Tentativa infractiunilor prev�zute �n art. 340,
341, 342, 344 si 345 alin. 2 si 3 se pedepseste.
Art. 347. - Infractiuni privitoare la aeronave
Dispozitiile art. 341-346 se aplic� �n mod
corespunz�tor si �n ce priveste aeronavele militare.
Capitolul II
INFRACTIUNI S�V�RSITE DE
MILITARI SAU DE CIVILI
Art. 348. - Sustragerea de la serviciul militar
Fapta persoanei care �si provoac� v�t�m�ri
integrit�tii corporale sau s�n�t�tii, simuleaz� o boal� sau infirmitate,
foloseste �nscrisuri false sau orice alte mijloace, �n scopul de a se sustrage
serviciului militar, se pedepseste cu �nchisoare de la 6 luni la 5 ani, iar �n timp de r�zboi cu �nchisoare de la 3 la 10
ani.
Actiunea penal� se pune �n miscare numai la
sesizarea comandantului.
Art. 349. - Defetismul
R�sp�ndirea sau publicarea �n timp de r�zboi de
zvonuri sau informatii false, exagerate sau tendentioase relative la situatia
economic� si politic� a t�rii, la starea moral� a populatiei �n leg�tura cu
declararea si mersul r�zboiului, precum si s�v�rsirea altor asemenea fapte de
natur� s� sl�beasc� rezistenta moral� a populatiei, se pedepsesc cu �nchisoare
de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 350. - Jefuirea celor c�zuti pe c�mpul de
lupt�
Jefuirea pe c�mpul de lupt� a mortilor sau
r�nitilor de obiectele aflate asupra lor se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� fapta ar�tat�
�n alineatul precedent, care, f�r� s� fie s�v�rsit� pe c�mpul de lupt�, este
urmarea unor operatii de r�zboi.
Art.
351. - Folosirea emblemei Crucii Rosii �n timpul operatiilor militare
Folosirea, f�r� drept, �n timp de r�zboi si �n
leg�tur� cu operatiile militare a emblemei ori denumirii de crucea rosie sau a
celor asimilate acesteia, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 7 ani.
Art. 352. - Sustragerea de la rechizitii militare
Refuzul nejustificat de a pune la dispozitia
fortelor armate bunurile legal rechizitionate, sustragerea de la �ndeplinirea
acestor obligatii ori nedeclararea la recens�m�nt a bunurilor supuse
rechizition�rii, se pedepseste cu �nchisoare de la 3 luni la
2 ani
�n cazul c�nd fapta se s�v�rseste �n timp de
r�zboi, pedeapsa este �nchisoarea de la 6 luni la 5
ani.
Capitolul III
INFRACTIUNI S�V�RSITE DE
CIVILI
Art. 353. - Sustragerea de la recrutare
Sustragerea de la recrutare �n timp de r�zboi se
pedepseste cu �nchisoare de la unu la 5 ani.
Art. 354. - Neprezentarea la
�ncorporare sau concentrare
Neprezentarea la �ncorporare sau concentrare ori
neprezentarea celor �ncorporati sau concentrati la unitatea unde au fost
repartizati, �n timp de mobilizare sau r�zboi, �n termenul precizat �n ordin,
se pedepseste cu �nchisoare de la 3 la 10 ani.
Termenul de prezentare prev�zut �n alineatul
precedent se prelungeste cu 10 zile, �n cazul �n care cei chemati la mobilizare
sau concentrare se afl� �n str�in�tate.
Art.
355. - Punerea �n miscare a actiunii penale
Actiunea penal� pentru infractiunile prev�zute �n
prezentul capitol se pune �n miscare numai la sesizarea comandantului.
INFRACTIUNI CONTRA P�CII SI
OMENIRII
Art. 356. - Propaganda pentru r�zboi
Propaganda pentru r�zboi, r�sp�ndirea de stiri
tendentioase sau inventate, de natur� s� serveasc� at�t�rii la r�zboi sau orice
alte manifest�ri �n favoarea dezl�ntuirii unui r�zboi, s�v�rsite prin grai,
scris, radio, televiziune, cinematograf sau prin alte asemenea mijloace, se
pedepsesc cu �nchisoarea de la 5 la 15 ani si
interzicerea unor drepturi.
Art. 357. - Genocidul
S�v�rsirea �n scopul de a distruge �n �ntregime
sau �n parte o colectivitate sau un grup national, etnic, rasial sau religios,
a vreuneia dintre urm�toarele fapte:
a) uciderea membrilor colectivit�tii sau
grupului;
b) v�t�marea grav� a integrit�tii fizice sau
mintale a membrilor colectivit�tii sau grupului;
c) supunerea colectivit�tii ori grupului la
conditii de existent� sau tratament de natur� s� duc� la distrugere fizic�;
d) luarea de m�suri tinz�nd la �mpiedicarea
nasterilor �n s�nul colectivit�tii sau grupului;
e) transferarea fortat� a copiilor apartin�nd
unei colectivit�ti sau unui grup, �n alt� colectivitate sau �n alt grup,
se pedepseste cu detentiunea pe
viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Dac� fapta este s�v�rsit� �n timp de r�zboi,
pedeapsa este detentiunea pe viat�.
�ntelegerea �n vederea s�v�rsirii infractiunii de
genocid se pedepseste cu �nchisoare de la 5 la 20 ani
si interzicerea unor drepturi.
Art. 358. - Tratamente neomenoase
Supunerea la tratamente neomenoase a r�nitilor
ori bolnavilor, a membrilor personalului civil sanitar sau al Crucii Rosii ori
al organizatiilor asimilate acesteia, a naufragiatilor, a prizonierilor de
r�zboi si �n general a oric�rei alte persoane c�zute sub puterea adversarului
ori supunerea acestora la experiente medicale sau stiintifice care nu sunt
justificate de un tratament medical �n interesul lor, se pedepseste cu
�nchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� s�v�rsirea
fat� de persoanele ar�tate �n alineatul precedent a vreuneia din urm�toarele
fapte:
a) constr�ngerea de a servi �n fortele armate ale
adversarului;
b) luarea de ostateci;
c) deportarea;
d) dislocarea sau lipsirea de libertate f�r�
temei legal;
e) condamnarea sau executia f�r� o judecat�
prealabil� efectuat� de c�tre un tribunal constituit �n mod legal si care s� fi
judecat cu respectarea garantiilor judiciare fundamentale prev�zute de lege.
Torturarea, mutilarea sau exterminarea celor
prev�zuti �n alin. 1 se pedepseste cu
detentiunea pe viat� sau cu �nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea
unor drepturi.
Dac� faptele prev�zute �n prezentul articol sunt
s�v�rsite �n timp de r�zboi, pedeapsa este detentiunea pe viat�.
Art. 359. - Distrugerea unor obiective si
�nsusirea unor bunuri
Distrugerea �n �ntregime sau �n parte:
a) a cl�dirilor, a oric�ror alte constructii sau
a navelor care servesc de spitale;
b) a mijloacelor de transport de orice fel
afectate unui serviciu sanitar sau de Cruce Rosie, ori al organizatiilor
asimilate acesteia, pentru transportul r�nitilor, bolnavilor, materialelor
sanitare sau al materialelor Crucii Rosii ori ale organizatiilor asimilate
acesteia;
c) a depozitelor de materiale sanitare, dac�
toate acestea poart� semnele distinctive reglementare, se pedepseste cu
�nchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� �nsusirea sub
orice form�, nejustificat� de o necesitate militar� si s�v�rsit� �n proportii
mari, a mijloacelor sau materialelor destinate pentru ajutorul ori �ngrijirea
r�nitilor sau bolnavilor c�zuti sub puterea adversarului.
Tot astfel se sanctioneaz� distrugerea �n
�ntregime sau �n parte, ori �nsusirea sub orice form� nejustificat� de vreo
necesitate militar� si s�v�rsit� �n proportii mari, a oric�ror alte
bunuri.
Art. 360. - Distrugerea, jefuirea sau �nsusirea
unor valori culturale
Distrugerea sub orice form�, f�r� necesitate
militar�, de monumente sau constructii care au o valoare artistic�, istoric�
ori arheologic�, de muzee, mari biblioteci, arhive de valoare istoric� sau
stiintific�, opere de art�, manuscrise, c�rti de valoare, colectii stiintifice
sau colectii importante de c�rti, de arhive ori de reproduceri ale bunurilor de
mai sus si �n general a oric�ror valori culturale ale popoarelor, se pedepseste
cu �nchisoare de la 5 la 20 ani si interzicerea unor drepturi.
Cu aceeasi pedeaps� se sanctioneaz� jefuirea sau
�nsusirea sub orice form� a vreuneia dintre valorile culturale ar�tate �n
prezentul articol, de pe teritoriile aflate sub ocupatie militar�.
Art. 361. - Sanctionarea tentativei
Tentativa infractiunilor prev�zute �n prezentul
titlu se pedepseste.
T�inuirea si favorizarea privitoare la
infractiunile din acest titlu se pedepsesc cu �nchisoare de la 3 la 10 ani.
T�inuirea si favorizarea s�v�rsite de sot sau de
o rud� apropiat� �n cazul infractiunilor prev�zute �n art. 357 si 358 alin. 3 si 4 se pedepsesc. Limitele pedepsei
prev�zute �n alin. 2 se reduc la jum�tate, iar �n cazul celorlalte infractiuni,
t�inuirea si favorizarea nu se pedepsesc.
Art. 362. - Dispozitiile din partea general� a
acestui cod se aplic� si faptelor sanctionate penal prin legi speciale, afar�
de cazul c�nd legea dispune altfel.
Art.
363. - Prezentul cod intr� �n vigoare la data de 1 ianuarie 1969.